Întreabă-ne

Banca Centrală Europeană (BCE) este banca centrală a zonei euro. Obiectivul nostru principal este menținerea stabilității prețurilor, iar acest lucru se realizează în principal prin stabilirea unor rate corespunzătoare ale dobânzilor.

Răspundem, de asemenea, de supravegherea băncilor în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS).

Material explicativ: Ce este o bancă centrală? BCE și Eurosistemul explicate în trei minute MUS explicat în trei minute

Acțiunile noastre sunt ghidate de principiile transparenței, independenței și responsabilității.

Material explicativ: De ce este BCE independentă? BCE explică: asumarea responsabilității

În prezent, există 24 de limbi oficiale ale UE și poți comunica cu noi în oricare dintre acestea. Limbile pe care le utilizăm pentru a comunica depind de publicul-țintă și de circumstanțele specifice. BCE publică acte juridice în toate limbile oficiale ale UE, iar limba sa de lucru este engleza.

Politica lingvistică a acestui website

Băncile centrale naționale din toate țările UE dețin împreună BCE. Cota fiecărei țări în capitalul BCE reflectă populația sa și produsul său intern brut (PIB), care au pondere egală. În plus, țările din UE care utilizează euro varsă un volum mai mare de capital decât cele care nu utilizează această monedă. Acești factori combinați stau la baza a ceea ce se numește „grila de repartiție”, care determină suma achitată de fiecare bancă centrală națională.

Material explicativ: Cine deține BCE?

BCE realizează profit și înregistrează pierderi, la fel ca alte instituții. Profiturile și pierderile nete ale BCE sunt repartizate între băncile centrale naționale din zona euro. Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE prevede că până la 20% din orice profituri obținute pot fi păstrate ca rezerve, în timp ce profitul rămas se distribuie băncilor centrale naționale din zona euro proporțional cu cotele vărsate de acestea. Eventualele pierderi pot fi compensate din rezervele generale ale BCE, din veniturile sale aferente exercițiului respectiv sau din sumele alocate fiecărei bănci centrale naționale.

Material explicativ: Profiturile și pierderile BCE și ale băncilor centrale naționale din zona euro: de unde provin acestea?

Politica monetară a BCE include toate măsurile adoptate pentru a influența costul împrumuturilor în vederea îndeplinirii obiectivului nostru privind stabilitatea prețurilor. Instrumentul nostru principal de politică monetară este setul de rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Orice modificare a acestor rate afectează alte rate ale dobânzilor la nivelul întregii economii a zonei euro, inclusiv ratele la care băncile comerciale acordă împrumuturi persoanelor fizice și companiilor. Aceste variații ale ratelor dobânzilor afectează cererea de bunuri și servicii, ceea ce are un impact asupra inflației, cu un decalaj. Dacă este necesar, putem utiliza și alte instrumente care să ne ajute să atingem obiectivul nostru principal privind stabilitatea prețurilor.

Decizii de politică monetară recente Obiectivul nostru privind stabilitatea prețurilor și evaluarea strategiei Material explicativ: Ce este politica monetară?

Stabilitatea prețurilor reprezintă obiectivul principal al BCE, astfel cum se prevede la articolul 127 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. BCE consideră că stabilitatea prețurilor poate fi menținută în mod optim prin țintirea unei inflații de 2% pe termen mediu, măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC).

Prețurile stabile încurajează companiile să investească și facilitează planurile de cheltuieli ale populației. De asemenea, acestea contribuie la menținerea încrederii în euro prin păstrarea la un nivel constant a cantității de bunuri și servicii care pot fi achiziționate cu o anumită sumă în euro.

Material explicativ: De ce este importantă stabilitatea prețurilor? De ce ținta noastră a inflației este de 2%?

Pentru a menține cu eficacitate stabilitatea prețurilor, avem nevoie de o măsură fiabilă a inflației. În acest scop, analizăm prețurile a sute de articole achiziționate, de regulă, de populație, inclusiv bunuri (precum alimente, îmbrăcăminte și energie) și servicii (precum abonamente de telefonie mobilă, bilete de tren și închirieri de locuințe). Combinate, aceste costuri ne oferă o indicație cu privire la cât de mult variază prețurile în economie în general.

Această imagine de ansamblu este furnizată de indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), pe care îl considerăm a fi cea mai adecvată măsură pentru dinamica prețurilor de consum, mai exact pentru variațiile prețurilor bunurilor de consum și ale serviciilor achiziționate de gospodăriile populației din zona euro.

Acest indice este „armonizat”, întrucât toate țările din UE utilizează aceeași metodologie, ceea ce oferă posibilitatea comparării datelor între țări. 

IAPC este elaborat de Eurostat și institutele naționale de statistică aplicând metode statistice armonizate.

Măsurarea inflației și evaluarea strategiei

În prezent, dat fiind că inflația se situează la un nivel mai apropiat de obiectivul nostru de 2%, am redus ratele dobânzilor noastre, dar le vom menține la niveluri care să asigure revenirea și menținerea inflației la nivelul țintei. Acest demers este esențial, întrucât o inflație ridicată complică viața cetățenilor și situația companiilor.

Material explicativ: Am redus ratele dobânzilor. De ce am procedat astfel și ce înseamnă acest lucru pentru tine?

Fiind banca centrală responsabilă de moneda euro, mandatul nostru este menținerea stabilității prețurilor. Atunci când prețurile înregistrează o creștere prea alertă (mai exact, atunci când inflația este prea ridicată), majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE ne ajută să asigurăm revenirea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Prin urmare, am început să majorăm ratele dobânzilor în luna iulie 2022 și am continuat să procedăm astfel până în septembrie 2023, cu scopul de a reduce inflația. Prețurile nu mai cresc la fel de puternic, motiv pentru care am început să diminuăm treptat ratele dobânzilor, dar nu am ajuns încă la nivelul-țintă.

Mai mult despre politica monetară Materiale explicative: Politica monetară

Obiectivul supravegherii bancare europene este garantarea siguranței și solidității sistemului bancar european, sporirea integrării și stabilității financiare și asigurarea unei supravegheri consecvente.

BCE explică: supravegherea bancară europeană

Mecanismul unic de supraveghere (MUS) este sistemul de supraveghere bancară din Europa și este format din componenta de supraveghere a BCE (Supravegherea bancară a BCE) și autoritățile naționale de supraveghere din țările participante la MUS.

MUS explicat în trei minute

Te încurajăm să raportezi orice presupuse încălcări de către băncile supravegheate, autoritățile naționale de supraveghere bancară sau BCE însăși ale legislației UE referitoare la supravegherea prudențială a băncilor prin intermediul platformei dedicate avertizărilor de integritate. BCE asigură o protecție adecvată atât pentru persoanele care raportează încălcările, cât și pentru persoanele acuzate, precum și pentru toate datele cu caracter personal implicate.

Considerăm esențial ca informațiile să fie accesibile. Dorim să fim cât mai transparenți cu putință, asigurând totodată confidențialitatea aspectelor legate de modul în care ne îndeplinim atribuțiile.

Îți recomandăm să consulți mai întâi website-ul băncii care te interesează, având în vedere că, de regulă, băncile publică anumite informații în rapoartele lor anuale, trimestriale sau în alte rapoarte de asumare a responsabilității.

Informațiile confidențiale referitoare la bănci supravegheate individuale sunt protejate în mod specific prin cerințe privind secretul profesional, astfel cum sunt prevăzute în legislația europeană (de exemplu, Directiva privind cerințele de capital). Cu toate acestea, BCE se angajează să comunice deschis ori de câte ori este posibil. Pe lângă publicarea de comunicate de presă, discursuri, interviuri și publicații, BCE oferă acces la registrul public de documente. Sunt prevăzute norme detaliate privind accesul public la documentele BCE (a se vedea Decizia BCE/2004/3 din 4 martie 2004).

Băncile supravegheate direct de BCE se numesc „instituții semnificative”, iar cele supravegheate indirect, „instituții mai puțin semnificative”.

Lista băncilor supravegheate

Autoritățile de supraveghere evaluează riscurile cu care se confruntă băncile și verifică dacă acestea sunt pregătite să gestioneze riscurile respective în mod corespunzător. Această activitate poartă denumirea de „proces de supraveghere și evaluare” (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP), scopul acesteia fiind de a permite evaluarea consecventă a profilurilor de risc ale băncilor și adoptarea deciziilor cu privire la toate măsurile de supraveghere necesare.

Mai mult despre SREP

Autoritățile de supraveghere utilizează testările la stres pentru a vedea în ce măsură băncile pot face față șocurilor financiare și economice. Rezultatele testărilor la stres ajută autoritățile de supraveghere să identifice vulnerabilitățile băncilor și să le soluționeze într-un stadiu incipient, ca parte a dialogului lor în materie de supraveghere.

Mai mult despre testările la stres

Incidentele din timpul pandemiei de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia au consolidat importanța protejării serviciilor critice împotriva atacurilor cibernetice și a penelor de curent. Pentru ca sectorul financiar al UE să devină mai puternic și mai rezilient din punct de vedere digital, BCE examinează expunerile băncilor la riscuri informatice și evaluează capacitățile lor de gestionare a riscurilor. Acest lucru se realizează prin intermediul cadrului BCE de raportare a incidentelor cibernetice și prin analizarea răspunsurilor băncilor la un chestionar anual privind riscul informatic. BCE a efectuat în 2024 o testare la stres tematică privind reziliența cibernetică, care a evaluat modul în care băncile răspund la un atac cibernetic reușit și se redresează în urma acestuia.

Consultă articolul publicat pe blogul nostru privind supravegherea: Enhancing banks’ resilience against cyber threats – a key priority for the ECB IT and cyber risk – key observations

BCE poate impune sancțiuni, mai exact de natură pecuniară, băncilor pe care le supraveghează direct (așa-numitele „bănci semnificative”) care încalcă legislația direct aplicabilă a UE sau deciziile sau regulamentele BCE. În cazul unor încălcări ale legislației naționale care implementează directive ale UE, al unor încălcări comise de persoane fizice sau al situațiilor în care trebuie impusă o sancțiune nepecuniară, BCE poate solicita autorității naționale de supraveghere relevante (autoritatea națională competentă sau ANC) să desfășoare procedurile corespunzătoare. ANC poate decide apoi sancțiunile corespunzătoare în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

Sancțiunile impuse de BCE în cadrul atribuțiilor sale de supraveghere sunt publicate pe website-ul BCE.

Sancțiuni în materie de supraveghere Mai mult despre sancțiuni

Consultă website-ul nostru privind supravegherea bancară

Crearea euro a fost o realizare impresionantă, reunind cetățenii europeni, permițându-le să călătorească, să studieze și să lucreze în străinătate mult mai ușor și oferindu-le mai multă certitudine din punct de vedere financiar. Tratatul de la Maastricht a constituit unul dintre momentele de referință ale procesului de integrare europeană, pregătind terenul pentru crearea unei monede comune.

Cum au beneficiat europenii de introducerea euro?

BCE analizează posibilitatea introducerii unei monede euro digitale. Aceasta ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem. Ar reprezenta bani ai băncii centrale și, prin urmare, nu ar prezenta riscuri. Actualmente, numerarul este singura formă de bani ai băncii centrale utilizată pentru plățile de mică valoare. Moneda euro digitală ar fi o modalitate suplimentară de a efectua plăți în euro, care nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar completa. Ar fi convertibilă (unu-la-unu) în toate celelalte forme ale euro, precum bancnotele.

Întrebări frecvente privind o monedă euro digitală

Moneda euro digitală ar combina eficiența unui instrument de plată digital cu siguranța banilor băncii centrale. Aceasta ar ajuta UE să rămână independentă de metodele de plată digitale emise și controlate din afara zonei euro. De asemenea, ar asigura stabilitatea financiară și suveranitatea monetară și ar contribui la menținerea încrederii în plăți în era digitală.

De ce avem nevoie de o monedă euro digitală? Mai mult despre moneda euro digitală

Criptoactivele sunt fundamental diferite de banii băncii centrale: prețurile lor sunt extrem de volatile, ceea ce le face greu de utilizat ca mijloc de plată sau ca unitate de cont. Criptoactivele nu au valoare intrinsecă și nicio instituție publică nu le sprijină. Există preocupări similare cu privire la monedele digitale stabile (stablecoins): fiabilitatea lor depinde, în ultimă instanță, de entitatea emitentă și de activele-suport. Acestea depind, de asemenea, de menținerea de către emitent a valorii monedelor la un nivel stabil în timp. Pe de altă parte, o monedă euro digitală ar constitui bani ai băncii centrale, ceea ce înseamnă că ar fi emisă de o bancă centrală și ar fi concepută astfel încât să răspundă nevoilor cetățenilor: pe lângă respectarea vieții private, ar fi, de asemenea, fără riscuri.

Mai mult despre moneda euro digitală

Experții Eurosistemului au stabilit o serie de cerințe de bază pentru a ne ajuta să înțelegem cum ar putea arăta moneda euro digitală. Printre acestea se numără accesibilitatea, robustețea, eficiența, securitatea datelor și protecția vieții private, precum și respectarea legii. Moneda euro digitală ar fi concepută astfel încât să fie compatibilă cu serviciile de plată existente, facilitând plățile paneuropene și furnizarea altor servicii utilizatorilor.

Ce ar fi o monedă euro digitală? Mai mult despre moneda euro digitală

Eurosistemul nu este interesat de colectarea de date privind plățile de la utilizatori individuali, de urmărirea comportamentelor în materie de plăți sau de transmiterea acestor date agențiilor guvernamentale sau altor instituții publice.

Probabil că va fi necesar ca utilizatorii să se identifice când accesează pentru prima dată serviciile asociate monedei euro digitale, însă vor putea fi garantate în continuare niveluri ridicate de protecție a vieții private în ceea ce privește plățile lor.

Moneda euro digitală și protecția vieții private Mai mult despre moneda euro digitală

Bancnotele euro reprezintă un simbol tangibil și vizibil al unității europene. Ca parte a procesului periodic de elaborare de bancnote și după 20 de ani de la introducerea primelor bancnote și monede euro, a sosit momentul unei revizuiri a concepției grafice a bancnotelor euro.

În luna decembrie 2021, BCE a început să analizeze idei pentru o nouă temă a bancnotelor euro, ca un prim pas în direcția reproiectării lor, scopul fiind ca acestea să devină mai accesibile pentru cetățenii europeni, asigurând totodată că noile bancnote și elementele de siguranță ale acestora încorporează cea mai bună și mai durabilă tehnologie disponibilă.

Procesul de reproiectare constă în două etape consecutive: selectarea unei teme noi și elaborarea unor elemente grafice noi. Publicul este implicat pe parcursul întregului proces, fiind realizate o serie de sondaje atât de către BCE, cât și de către o companie de studii separată.

În prezent, se așteaptă o decizie a Consiliului guvernatorilor BCE cu privire la noile elemente grafice ale bancnotelor euro în anul 2026.

Mai mult despre procesul de reproiectare

Bancnotele de 500 EUR nu mai sunt emise. Totuși, acestea reprezintă în continuare mijloace legale de plată, putând fi încă utilizate pentru efectuarea plăților și ca mijloc de tezaurizare. La fel ca toate cupiurile bancnotelor euro, bancnota de 500 EUR își va păstra întotdeauna valoarea și va putea fi preschimbată oricând la orice bancă centrală națională din zona euro.

Imaginile bancnotelor euro pot fi utilizate în scopuri neprofesionale fără autorizarea noastră prealabilă, cu condiția respectării tuturor normelor existente pentru a asigura că reproducerea nu este niciodată confundată cu o bancnotă autentică (a se vedea articolul 2 din Decizia BCE/2013/10), având în vedere că aceasta ar submina încrederea în euro.

Dacă dorești să utilizezi imagini de înaltă rezoluție ale bancnotelor euro în scopuri profesionale, trebuie să ne contactezi la adresa euro-banknotes-images@ecb.europa.eu pentru ca noi să îți putem evalua solicitarea. Dacă aceasta este aprobată, ți se vor trimite imaginile respective în format electronic.

Serviciile transeuropene automate de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (Trans-European Automated Real-Time Gross Settlement Express Transfer – TARGET) reprezintă o serie de servicii dezvoltate și operate de Eurosistem, care asigură fluxul liber de numerar, titluri de valoare și garanții la nivelul întregii Europe.

Aceste servicii de infrastructură a pieței financiare includ sistemul T2 (pentru decontarea plăților de mare valoare efectuate de băncile centrale și băncile comerciale), platforma TARGET2-Securities (T2S) (pentru decontarea titlurilor de valoare), Sistemul TARGET de plăți instant (TARGET Instant Payment System – TIPS) (pentru plățile instant de mică valoare) și Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS) (pentru administrarea garanțiilor). Toate aceste servicii se decontează în banii băncii centrale.

BCE și băncile centrale naționale nu pot furniza informații cu privire la statutul transferurilor bancare individuale, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul zonei euro sau la nivel internațional.

Mai mult despre TARGET Services

Sistemul TARGET de plăți instant (TARGET Instant Payment System – TIPS) este un serviciu transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET), lansat de BCE și băncile centrale naționale în anul 2018. Acesta permite furnizorilor de servicii de plată să ofere clienților lor transferuri de fonduri în timp real și la orice oră. Datorită TIPS, plățile instant pot fi efectuate acum rapid și în condiții de siguranță.

Mai mult despre TIPS

Care este strategia noastră privind numerarul? De ce este important numerarul? Cum preferă să efectueze plăți cetățenii din zona euro?

Află răspunsurile la aceste întrebări aici

De ce sistemele de plăți sunt atât de importante?

Vizitează secțiunea referitoare la plăți și stabilitate financiară de pe website-ul nostru

Suntem puternic interesați să combatem riscurile legate de schimbările climatice la adresa domeniilor care intră sub incidența mandatului nostru. Schimbările climatice sunt importante pentru noi, deoarece afectează economia, ceea ce, la rândul său, influențează obiectivul nostru privind menținerea stabilității prețurilor. Acestea au, de asemenea, un impact asupra modului în care supraveghem băncile și în care ne gestionăm propria expunere la riscurile climatice.

Material explicativ: De ce sunt importante schimbările climatice pentru BCE?

Publicăm periodic pe website-urile noastre informații despre modul în care BCE abordează problema schimbărilor climatice:

Schimbările climatice și BCE Schimbările climatice și supravegherea bancară Protecția mediului la BCE