Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
  • BLOGUL BCE

25 de ani de existență a monedei euro: valoarea unității într-o lume în schimbare

30 decembrie 2023

de Paschal Donohoe (președintele Eurogrupului), Christine Lagarde (președinta Băncii Centrale Europene), Roberta Metsola (președinta Parlamentului European), Charles Michel (președintele Consiliului European) și Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene)

În urmă cu 25 de ani, la 1 ianuarie 1999, a intrat în vigoare euro, care a devenit moneda unică a 11 state membre ale UE. În prezent, acesta susține economia și facilitează viața a 350 de milioane de persoane din 20 de țări.

Soluționarea problemelor pe care țările nu le puteau rezolva pe cont propriu a reprezentat mereu rațiunea de a fi a Europei. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, lideri vizionari au înțeles că singura modalitate de a asigura pacea pe continentul nostru era aceea de a ne uni economiile. Iar o Europă unită necesita, în timp, o monedă unică pentru a valorifica la maximum avantajele economice create de acest „dividend al păcii”.

La sfârșitul anilor ’80, în condițiile în care Europa a adoptat noi măsuri pentru a-și aprofunda piața unică, visul unei monede unice s-a transformat într-un proiect care, în urmă cu 25 de ani, la 1 ianuarie 1999, a devenit realitate. Astăzi, euro este o componentă indispensabilă a vieții noastre de zi cu zi, oferindu-ne simplitate, stabilitate și suveranitate.

Euro a facilitat viața cetățenilor europeni, care pot compara cu ușurință prețurile, pot desfășura activități comerciale și pot călători. Ne-a oferit stabilitate, protejând creșterea economică și locurile de muncă în contextul mai multor crize. De asemenea, emiterea celei de-a doua monede ca importanță la nivel mondial ne-a conferit mai multă suveranitate într-o lume marcată de tulburări. Așadar, nu este surprinzător că, de la crearea sa, zona euro s-a extins de la 11 la 20 de țări.

De-a lungul anilor, au existat provocări uriașe, inclusiv punerea sub semnul întrebării a viitorului însuși al monedei euro. Dar am găsit, de fiecare dată, răspunsurile potrivite. Ca reacție la criza financiară mondială și la cea a datoriilor suverane, de exemplu, am instituit măsuri de protecție precum sistemul armonizat de supraveghere și rezoluție bancară sau Mecanismul european de stabilitate. În prezent, sprijinul de care se bucură moneda unică în rândul cetățenilor din zona euro se apropie de niveluri record.

Însă eforturile noastre nu se opresc aici, pentru că astăzi ne aflăm în fața unor noi dificultăți pe care țările nu le pot soluționa pe cont propriu, iar cetățenii așteaptă răspunsuri din partea Europei.

Ne confruntăm cu o intensificare a tensiunilor geopolitice, îndeosebi cu războiul ilegal purtat de Rusia în Ucraina, ceea ce impune luarea unor decizii colective curajoase. Trebuie să facem față unei crize climatice accelerate, pe care o putem soluționa cu adevărat numai împreună: emisiile de dioxid de carbon nu se opresc la frontiere. De asemenea, ne confruntăm cu provocări fără precedent la adresa competitivității noastre, generate de politicile energetice și industriale din alte părți ale lumii.

Aceasta înseamnă că aspecte precum apărarea, dar și tranziția ecologică și cea digitală au devenit chestiuni urgente de interes comun. Același lucru este valabil și pentru modul în care abordăm finanțarea investițiilor masive necesare pentru a decarboniza economiile noastre, a spori siguranța lanțurilor noastre de aprovizionare și a ne moderniza tehnologiile. În UE, numai tranziția ecologică va necesita investiții anuale în valoare de 620 de miliarde EUR până în 2030.

Soluțiile trebuie să valorifice posibilitățile pe scară largă pe care le poate oferi colaborarea în Europa: construirea unei uniuni veritabile a piețelor de capital, la nivelul întregului continent, pentru a mobiliza finanțările din investiții private; utilizarea instrumentelor și politicilor europene pentru a ne consolida competitivitatea și securitatea, de exemplu întărind structurile existente prin revizuirea normelor fiscale și printr-o uniune bancară mai robustă; aducerea monedei unice în era digitală prin punerea bazelor unei posibile monede euro digitale care să completeze numerarul.

Totodată, având în vedere că mai multe țări sunt, în prezent, în curs de aderare la UE, trebuie să ne menținem capacitatea de a acționa cu hotărâre. Extinderea și aprofundarea nu se exclud reciproc. Însă extinderea poate necesita modificări ale modului de organizare a UE.

Cetățenii europeni sunt conștienți de faptul că lumea se află în schimbare. Și înțeleg că forța stă în unitate. Aproximativ două treimi dintre aceștia au convingerea că UE reprezintă un bastion al stabilității. Să le arătăm așadar că Europa poate influența aceste schimbări și poate răspunde așteptărilor lor.

Acest demers va necesita ambiție și perseverență: calități identice cu cele întruchipate de fondatorii integrării europene. De asemenea, va trebui să admitem că nu toate obiectivele pot fi atinse imediat. Învățămintele desprinse în urma integrării europene ne arată că trebuie să acționăm cu ceea ce avem la dispoziție atunci când situația o impune. Celelalte măsuri vor urma la momentul oportun.

După cum remarca scriitorul francez Anatole France: „Pentru a împlini lucruri mărețe, trebuie nu doar să acționezi, ci și să visezi, nu doar să planifici, ci și să crezi.” Primii 25 de ani de existență a euro ne-au arătat că o aspirație poate fi încununată de succes. Dar, pe măsură ce lumea din jurul nostru se schimbă, felul în care acționăm demonstrează că o Europă unită oferă răspunsurile de care au nevoie cetățenii europeni și întreaga lume.

Acest text a fost publicat sub forma unui articol de opinie pe canale mass-media din 20 de țări din zona euro.

Consultă Blogul BCE și abonează-te pentru a putea citi articolele viitoare.