Prezentare generală

După creșterea scăzută înregistrată în trimestrul II 2019, indicatorii recenți pe termen scurt sugerează că redresarea preconizată în exercițiul anterior de proiecție pentru semestrul II 2019 va fi amânată. Indicatorii de încredere economică au continuat să se deterioreze în ultimele luni, îndeosebi în sectorul industrial. Aceasta reflectă evoluția în continuare modestă a schimburilor comerciale internaționale într-un context caracterizat de incertitudini globale persistente, cum ar fi intensificarea protecționismului, posibilitatea unei încetiniri mai pronunțate a creșterii economice în China și un Brexit dezordonat. Acești factori afectează anticipațiile sectorului corporativ în sectorul prelucrător și sunt preconizați să frâneze în continuare activitatea economică în zona euro pe termen scurt. Totodată, încrederea în sectoarele serviciilor și construcțiilor orientate către piața internă, precum și încrederea consumatorilor continuă să manifeste un grad mai ridicat de reziliență, în timp ce situația pe piața forței de muncă a continuat să se îmbunătățească. Proiecția de bază este condiționată de ipoteza tehnică a unor rate ale dobânzilor considerabil mai scăzute, care reflectă anticipațiile pieței, o ipoteză privind un Brexit ordonat și o relativă relaxare fiscală – toți acești factori ar trebui să sprijine revenirea la traiectoria de creștere pe termen mediu estimată în proiecțiile din luna iunie 2019. În plus, după ce a atins niveluri foarte scăzute în 2019, se anticipează că cererea externă se va redresa și va impulsiona activitatea economică până la finele orizontului de proiecție. Pe ansamblu, conform proiecțiilor, dinamica PIB real se va situa la 1,1% în anul 2019, urmând să se intensifice treptat până la 1,4% în 2021. Comparativ cu proiecțiile din luna iunie 2019, perspectivele pe termen scurt s-au deteriorat ca urmare a indicatorilor de încredere mai puțin favorabili și a persistenței incertitudinilor globale, conducând la revizuiri în sens descendent pentru 2019 și 2020, cele pentru anul 2020 datorându-se cu precădere unor efecte de report. Pe termen mai lung, impactul șocurilor negative externe este, în linii mari, compensat de cel al unor condiții de finanțare mai favorabile și de scăderea prețurilor petrolului.

Se anticipează o moderare a inflației IAPC în 2019 și menținerea acesteia la niveluri modeste în anul următor, înainte ca aceasta să se redreseze la 1,5% în 2021. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente va crește ușor până la sfârșitul anului 2019 și va înregistra evoluții fluctuante pe parcursul anului 2020, urmând să se consolideze în 2021, sprijinită de accelerarea anticipată a activității economice și redresarea asociată a marjelor de profit, pe fondul propagării majorărilor anterioare ale costurilor cu forța de muncă la nivelul prețurilor. Comparativ cu proiecțiile din luna iunie 2019, inflația IAPC a fost revizuită în sens descendent, în mare parte ca urmare a revizuirii semnificative în sens descendent a componentei „produse energetice” atât pentru 2019, cât și pentru 2020, pe seama scăderii prețurilor petrolului. În plus, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente este, de asemenea, revizuită în sens descendent, reflectând rezultatele mai modeste, încetinirea activității economice, efectele indirecte ale scăderii prețurilor produselor energetice și persistența unor supraestimări în predicțiile anterioare.^[1]

1 Economia reală

Creșterea PIB real în zona euro s-a redus la 0,2% în trimestrul II 2019, pe fondul încetinirii pronunțate a dinamicii exporturilor (Graficul 1). Avansul consemnat în trimestrul II s-a produs în concordanță cu anticipațiile din proiecțiile publicate în luna iunie 2019. În pofida unei relative decelerări în trimestrul II 2019, cererea internă a rămas principalul motor al creșterii economice, în timp ce contribuția schimburilor comerciale nete a devenit negativă.

Indicatorii pe termen scurt arată o creștere scăzută în semestrul II 2019. Indicatorul de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) calculat de Comisia Europeană a continuat să se reducă în ultimele luni, scăderea sa fiind generată de deteriorarea în continuare a încrederii în sectorul prelucrător, sub nivelul său mediu pe termen mai lung. Aceasta pare să reflecte evoluția în continuare nefavorabilă a schimburilor comerciale internaționale, precum și impactul incertitudinilor globale, îndeosebi al celor legate de disputele comerciale mondiale, posibilitatea unui Brexit fără acord și riscurile unei încetiniri mai pronunțate a creșterii economice în China. În schimb, încrederea în sectoarele serviciilor și construcțiilor orientate mai mult către piața internă, precum și încrederea consumatorilor au continuat să manifeste un grad mai ridicat de reziliență, în pofida înregistrării unor scăderi în luna august. Cele mai recente evoluții ale indicelui aferent anchetei în rândul directorilor de achiziții (Purchasing Managers’ Index – PMI) confirmă această divergență între sectoare. În ansamblu, cei mai recenți indicatori sugerează persistența creșterii modeste consemnate în trimestrul II și în semestrul II 2019, generată de contribuția negativă din partea schimburilor comerciale nete, estimându-se totodată că cererea internă se va menține relativ rezilientă.

Pe termen mediu, proiecția de bază prevede o disipare graduală a influențelor nefavorabile pe plan internațional, ceea ce va permite o redinamizare a factorilor fundamentali care sprijină expansiunea zonei euro (Tabelul 1). În special, proiecția de bază prevede o ieșire ordonată a Regatului Unit din UE și absența unor noi măsuri protecționiste (în afara celor deja anunțate), evoluție care reduce, de asemenea, posibilitatea unei încetiniri pronunțate a creșterii economice în China. Astfel, nivelul actual de incertitudine se va diminua treptat, permițând o redinamizare a factorilor fundamentali care sprijină creșterea economică. Se anticipează că orientarea politicii monetare a BCE va rămâne foarte acomodativă și va continua să se propage la nivelul economiei. Mai exact, ipotezele tehnice implică faptul că, la sfârșitul orizontului de proiecție, ratele nominale ale dobânzilor se vor situa încă sub nivelurile foarte scăzute pe care le-au atins la jumătatea anului 2019. Creditarea sectorului privat nefinanciar ar trebui, de asemenea, să se intensifice modest către finele orizontului de proiecție, impulsionată de ameliorarea contextului macroeconomic, de ratele foarte scăzute ale dobânzilor și de condițiile favorabile de creditare bancară atât pentru gospodăriile populației, cât și pentru societățile nefinanciare. Restrângerea necesității de reducere a gradului de îndatorare la nivelul sectoarelor și creșterea profiturilor vor contribui, de asemenea, la dinamismul cheltuielilor private. Expansiunea consumului privat și a investițiilor în obiective rezidențiale ar trebui să beneficieze, de asemenea, de dinamica relativ robustă a câștigurilor salariale și de avuția netă, precum și de reducerea șomajului. Se anticipează că exporturile zonei euro vor beneficia de redresarea proiectată a cererii externe. Nu în ultimul rând, se previzionează că orientarea politicii fiscale va fi ușor expansionistă pe parcursul întregului orizont de proiecție (Secțiunea 3).

Cu toate acestea, disiparea unor efecte favorabile ar conduce la o încetinire a creșterii economice către finele orizontului de proiecție. Se anticipează o atenuare a dinamicii investițiilor corporative în cadrul orizontului de proiecție, reflectând o perioadă prelungită caracterizată printr-un nivel scăzut al încrederii sectorului corporativ și expirarea unor stimulente fiscale. De asemenea, se preconizează o încetinire a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă pe termen mediu, ilustrând cu precădere deficitele tot mai constrângătoare la nivelul ofertei de forță de muncă în unele țări.

Se anticipează că dinamica veniturilor disponibile reale se va majora în 2019, urmând să încetinească în 2020 și 2021. Avansul din 2019 reflectă o creștere a dinamicii veniturilor disponibile nominale și o scădere a inflației măsurate prin prețurile de consum. Se previzionează că atât moderarea dinamicii veniturilor nominale, cât și intensificarea graduală a inflației vor reduce creșterea veniturilor reale în 2020 și 2021. Conform proiecțiilor, contribuția câștigurilor salariale brute la dinamica veniturilor disponibile nominale va înregistra o scădere în anul 2020 (ca urmare a impactului încetinirii ritmului de creștere a ocupării forței de muncă) și se va menține, în linii mari, nemodificată în 2021. Alte venituri personale se anticipează că vor înregistra o creștere moderată pe parcursul orizontului de proiecție. Potrivit anticipațiilor, contribuția transferurilor fiscale nete va deveni pozitivă în anul 2019, pentru prima dată după 2010, reflectând un mix de reduceri ale impozitelor directe și creșteri ale transferurilor către gospodăriile populației. Se estimează că aceasta se va reduce în 2020 și va deveni, în linii mari, neutră în 2021, în contextul unor transferuri marginal mai scăzute către gospodăriile populației și al majorării progresive a impozitelor directe.

Expansiunea consumului privat a consemnat o ușoară diminuare în trimestrul II 2019, parțial ca urmare a unei corecții a puternicului avans temporar de la începutul anului, dar ar trebui să se mențină robustă pe parcursul orizontului de proiecție. Nivelurile încă relativ favorabile ale încrederii consumatorilor, noile ameliorări anticipate ale condițiilor pe piața forței de muncă și creșterea în continuare a remunerării reale pe salariat sugerează menținerea unei dinamici constante a consumului în cadrul orizontului de proiecție, sprijinită și de efectele pozitive ale unei relative relaxări fiscale în unele țări.

Expansiunea consumului privat ar trebui să fie sprijinită de condițiile favorabile de finanțare și de creșterea avuției nete. Conform proiecțiilor, ratele dobânzilor nominale la creditele bancare se vor reduce în continuare pe termen scurt, urmând să consemneze o stabilizare și, ulterior, o creștere modestă în 2021. Se previzionează că ratele dobânzilor la creditele ipotecare se vor menține ușor sub nivelurile înregistrate la jumătatea anului 2019 până la finele orizontului de proiecție, în timp ce ratele dobânzilor la creditele de consum se așteaptă să depășească nivelurile actuale cu o marjă redusă. Având în vedere că se proiectează menținerea ratelor dobânzilor la creditele bancare la niveluri scăzute, precum și consolidarea numai moderată a creditelor bancare acordate populației în anul curent și în anii următori, se anticipează că plățile brute de dobânzi vor rămâne la niveluri reduse și, prin urmare, vor continua să sprijine consumul privat. Totodată, se așteaptă o creștere ușoară a veniturilor brute din dobânzi, ca urmare a acumulării în continuare de active purtătoare de dobândă. În plus, avuția netă este previzionată să se majoreze în continuare, impulsionată de câștigurile robuste din reevaluarea patrimoniului imobiliar, care reprezintă mai mult de jumătate din creșterea proiectată. Alături de progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea gradului de îndatorare, creșterea avuției nete ar trebui, de asemenea, să furnizeze sprijin consumului.

Expansiunea investițiilor în obiective rezidențiale este preconizată să continue, deși într-un ritm mai moderat. Redresarea investițiilor în obiective rezidențiale pare să fi consemnat o ușoară pierdere de ritm pe parcursul anului 2018, cu precădere în Spania, Franța și Țările de Jos, după o perioadă de creștere foarte puternică în 2017. Se anticipează o moderare a dinamicii investițiilor în obiective rezidențiale în cadrul orizontului de proiecție. Această temperare este sugerată de reducerea numărului de autorizații de construcție acordate în ultimele luni și de sondajele recente, care indică o scădere a ponderii gospodăriilor populației care intenționează să desfășoare lucrări de renovare a locuinței pe parcursul anului următor, în pofida intențiilor în creștere de a achiziționa sau de a construi o locuință în următorii doi ani. În plus, potrivit anticipațiilor, constrângerile la nivelul capacităților de producție în sectorul construcțiilor vor deveni tot mai accentuate, în special în Germania și în Țările de Jos. Se estimează că tendințele demografice nefavorabile din unele țări, inclusiv Germania și Franța, vor inhiba, de asemenea, investițiile în obiective rezidențiale.

Se anticipează că investițiile corporative se vor majora pe parcursul orizontului de proiecție, deși într-un ritm relativ modest. După încetinirea consemnată în semestrul I 2019, se estimează că investițiile corporative vor fi destul de modeste în semestrul II 2019, reflectând impactul dinamicii relativ scăzute a schimburilor comerciale internaționale și preocupările legate de escaladarea în continuare a disputelor comerciale, precum și temerile referitoare la un Brexit fără acord și o „aterizare forțată” a economiei Chinei. Cu toate acestea, pe termen mai lung, în condițiile în care se estimează o disipare graduală a incertitudinilor, se anticipează că o serie de fundamente favorabile vor sprijini investițiile corporative în zona euro. În primul rând, un număr mai mare decât de obicei de firme din industria prelucrătoare raportează lipsa de echipamente ca factor de limitare a producției. În al doilea rând, potrivit anticipațiilor, condițiile de finanțare vor rămâne foarte favorabile pe parcursul orizontului de proiecție. În al treilea rând, se anticipează creșterea profiturilor, care alimentează volumul considerabil de active lichide pe care firmele l-au acumulat în ultimii ani. În al patrulea rând, companiile și-ar putea spori investițiile pentru a compensa constrângerile generate de deficitul de forță de muncă. Nu în ultimul rând, gradul de îndatorare a societăților nefinanciare s-a redus în ultimii ani, ca urmare a redresării cotațiilor acțiunilor, a acumulării constante de active și a creșterii moderate a finanțării prin îndatorare, deși îndatorarea brută consolidată se situează încă la niveluri superioare celor din perioada pre-criză. În același timp, plățile brute de dobânzi ale societăților nefinanciare s-au redus la niveluri minime în ultimii ani și se așteaptă numai o creștere progresivă a acestora în anii următori.

Potrivit proiecțiilor, exporturile în afara zonei euro vor fi modeste pentru restul anului 2019, urmând să se redreseze până la finele orizontului de proiecție, în linii mari, în concordanță cu evoluțiile cererii externe (Caseta 2). Dinamica recentă a exporturilor în afara zonei euro a fost volatilă. Constituirea de stocuri înainte de data inițială a Brexit din martie 2019 a majorat exporturile zonei euro către Regatul Unit în primul trimestru al acestui an. În trimestrul II, se estimează că acest efect a fost inversat, ceea ce a dus la stagnarea exporturilor în afara zonei euro. Întrucât indicatorii privind schimburile comerciale pe termen scurt se mențin la niveluri modeste, se proiectează că exporturile în afara zonei euro vor fi scăzute în semestrul II 2019, expansiunea acestora fiind inferioară ritmului cererii externe. Ulterior, pe termen mediu, se previzionează că exporturile în afara zonei euro se vor redresa și vor crește, în linii mari, în concordanță cu cererea externă, conducând la o traiectorie staționară a cotelor exporturilor. Se anticipează că dinamica importurilor din afara zonei euro se va menține, de asemenea, relativ modestă pe termen scurt, reflectând evoluția exporturilor în sine și, totodată, dinamica scăzută a investițiilor și a activității economice în unele țări din zona euro. Într-o perspectivă mai îndelungată, se estimează că importurile din afara zonei euro vor crește, în linii mari, în concordanță cu cererea totală (cererea internă plus exporturi). În ansamblu, conform proiecțiilor, contribuția schimburilor comerciale nete la creșterea PIB real va fi negativă pe parcursul semestrului II 2019, urmând să devină neutră până la finele orizontului de proiecție.

Creșterea ocupării forței de muncă este proiectată să fie scăzută, reflectând parțial factori temporari pe termen scurt, pe fondul anticipațiilor privind manifestarea unor constrângeri la nivelul ofertei de forță de muncă către finele orizontului de proiecție. Estimarea preliminară a Eurostat privind dinamica numărului de persoane ocupate în trimestrul II 2019 a fost de 0,2% față de intervalul precedent, indicând o încetinire de ritm comparativ cu ultimii patru ani. Dinamica ocupării forței de muncă este proiectată să se mențină relativ scăzută pe parcursul orizontului de proiecție, pe fondul anticipațiilor privind limitarea în continuare a acesteia de către oferta de forță de muncă, estimându-se totodată că cererea de forță de muncă se va tempera în concordanță cu încetinirea activității economice.

Creșterea forței de muncă este estimată a se modera în cadrul orizontului de proiecție. Se anticipează creșterea în continuare a forței de muncă, reflectând imigrația netă prognozată de lucrători, integrarea preconizată a refugiaților și majorările actuale ale ratelor de participare pe piața forței de muncă. Totuși, potrivit proiecțiilor, acești factori se vor disipa pe parcursul orizontului de proiecție, estimându-se, prin urmare, o amplificare a impactului nefavorabil al îmbătrânirii populației asupra creșterii forței de muncă, întrucât numărul vârstnicilor care părăsesc câmpul muncii este superior celui al tinerilor care intră pe piața forței de muncă.

Se anticipează că rata șomajului va scădea la 7,3% în anul 2021. În trimestrul II 2019, rata șomajului s-a redus la 7,6%, cel mai scăzut nivel consemnat din trimestrul III 2008. Privind în perspectivă, rata șomajului este proiectată să rămână, în linii mari, nemodificată la nivelul actual până la începutul anului 2020 și să scadă ulterior. Deși se estimează că rata șomajului va scădea, în linii mari, la nivelul tuturor țărilor, se așteaptă ca, în 2021, ratele șomajului să prezinte încă diferențe substanțiale.

Productivitatea muncii este proiectată să se redreseze în cadrul orizontului de proiecție. După dinamica puternică înregistrată în anul 2017, creșterea productivității muncii pe angajat și pe oră s-a redus în 2018, reflectând temperarea neanticipată a activității economice. Se așteaptă o accelerare a dinamicii productivității la 0,9% până în 2021, pe fondul anticipațiilor privind redinamizarea activității economice, în timp ce dinamica factorului muncă înregistrează o încetinire.

Comparativ cu proiecțiile din luna iunie 2019, creșterea PIB real este revizuită în sens descendent pentru anii 2019 și 2020 și nerevizuită pentru 2021. Având în vedere trenarea în continuare a indicatorilor de încredere, reflectând cu precădere fragilitatea mai persistentă decât s-a anticipat a schimburilor comerciale internaționale și incertitudinile globale, perspectivele pe termen scurt au fost revizuite în sens descendent atât pentru trimestrul III, cât și pentru trimestrul IV 2019. Aceste revizuiri implică un efect de report mai slab în anul 2020, reducând creșterea anuală a PIB real pentru perioada respectivă. Cu toate acestea, profilul trimestrial al creșterii economice rămâne nerevizuit de la începutul anului 2020, în condițiile în care impactul revizuirilor considerabile în sens descendent ale cererii externe este compensat, în linii mari, de cel al condițiilor de finanțare mai favorabile și al prețurilor mai scăzute ale petrolului.

2 Prețuri și costuri

Conform proiecțiilor, rata inflației IAPC se va situa, în medie la 1,2% în anul 2019, se va reduce la 1,0% în 2020 și va atinge 1,5% în 2021 (Graficul 2). Inflația IAPC va fi volatilă, fluctuând în jurul unor niveluri relativ scăzute până în semestrul II 2020, și va reflecta cu precădere evoluțiile componentei „produse energetice” a inflației IAPC asociate reducerilor recente ale prețurilor petrolului, efecte de bază în sens descendent și ascendent și, într-o mică măsură, prețurile administrate mai scăzute la energie electrică și gaze naturale. Până la sfârșitul anului 2020, componenta „produse energetice” a inflației IAPC va rămâne negativă și va deveni pozitivă abia în anul 2021, pe fondul stabilizării traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. După ce va înregistra o creștere pe termen scurt, generată de efectele întârziate ale majorărilor anterioare ale prețurilor la poarta fermei, componenta „alimente” a inflației IAPC este preconizată a fluctua în jurul unor rate de 1,9%. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente va înregistra evoluții fluctuante pe parcursul anului 2020 și se va consolida la 1,5% în 2021. Se preconizează că traiectoria ascendentă moderată a inflației de bază va fi susținută de dinamizarea anticipată a activității economice și de redresarea asociată a marjelor de profit, pe fondul propagării majorărilor anterioare ale costurilor cu forța de muncă la nivelul prețurilor. Prin urmare, presiunile din surse interne asupra costurilor ar trebui să se intensifice. Potrivit proiecțiilor, creșterea prețurilor materiilor prime non-energetice și a inflației de bază pe plan mondial vor sprijini,de asemenea, inflația de bază într-o oarecare măsură.

Conform proiecțiilor, ritmul de creștere a remunerării pe salariat va fi relativ robust, pe fondul înăspririi în continuare a condițiilor pe piețele forței de muncă. După saltul înregistrat în 2019 în contextul încetinirii ciclice a creșterii productivității, se estimează o relativă moderare a dinamicii costurilor unitare cu forța de muncă pe parcursul orizontului de proiecție, pe fondul consolidării avansului productivității în paralel cu creșterea economică. Principalul determinant al dinamicii câștigurilor salariale este creșterea previzionată a gradului de tensionare a pieței forței de muncă în unele părți ale zonei euro. Dincolo de dinamica ciclică, se poate aștepta ca accelerarea inflației totale pe parcursul ultimilor doi ani să contribuie, de asemenea, la dinamica relativ robustă a câștigurilor salariale în țările din zona euro în care procesele de stabilire a salariilor includ elemente retrospective. În plus, unele țări au aplicat majorări ale salariilor minime care s-ar putea propaga la nivelul distribuției salariilor.

Se preconizează o evoluție mai favorabilă a marjelor de profit pe parcursul orizontului de proiecție comparativ cu anul 2018. Marjele de profit s-au diminuat în ultimele trimestre pe seama unei creșteri considerabile a costurilor unitare cu forța de muncă și a majorărilor anterioare ale prețurilor petrolului, care au afectat raportul de schimb și au avut un impact negativ asupra evoluțiilor marjelor de profit. Importanța acestor factori ar trebui să se diminueze ca urmare a scăderilor recente ale prețurilor petrolului și a redinamizării activității economice.

Se estimează că dinamica prețurilor importurilor va scădea în 2019, urmând să crească moderat pentru restul orizontului de proiecție. După o expansiune puternică în anul 2018, rata anuală de creștere a deflatorului importurilor este preconizată a se reduce în 2019 și a înregistra ulterior o accelerare treptată până în anul 2021. Acest profil este puternic influențat de variațiile prețurilor petrolului, care au determinat creșterea prețurilor importurilor în 2018 și le vor atenua pe parcursul orizontului de proiecție, deși efectul lor se va diminua treptat, pe fondul aplatizării traiectoriei descrescătoare a cotațiilor futures ale petrolului către finele orizontului de proiecție. În același timp, majorarea prețurilor materiilor prime exclusiv petrolul și intensificarea presiunilor asupra inflației de bază pe plan mondial ar trebui să aibă o relativă contribuție, deși mai moderată, la dinamica prețurilor importurilor.

Comparativ cu proiecțiile din luna iunie 2019, proiecția pentru inflația IAPC este revizuită în sens descendent pentru întregul orizont de proiecție. Aceste revizuiri se explică, în mare parte, prin revizuirea în sens semnificativ descendent a componentei „produse energetice” atât pentru 2019, cât și pentru 2020, ca urmare a scăderii prețurilor petrolului. În plus, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente este, de asemenea, revizuită în sens descendent, reflectând rezultatele mai modeste, încetinirea activității economice, efectele indirecte ale scăderii prețurilor produselor energetice, precum și persistența unor supraestimări în predicțiile anterioare.

3 Perspectivele fiscale

Orientarea politicii fiscale la nivel agregat în zona euro este evaluată ca fiind ușor expansionistă pe parcursul întregului orizont de proiecție. Orientarea politicii fiscale este măsurată ca variație a soldului primar ajustat ciclic după excluderea asistenței din fonduri publice acordate sectorului financiar. După ce a fost neutră în anul 2018, orientarea politicii fiscale este proiectată să devină ușor expansionistă în 2019, mai ales pe seama unor reduceri ale impozitelor directe, precum și a majorării cheltuielilor publice în unele țări. Pentru anul 2020, se preconizează o relaxare fiscală ușor mai semnificativă, care derivă în principal din noi reduceri ale impozitelor directe, precum și din amplificarea transferurilor în unele țări. Pentru anul 2021, cea mai mare parte a relaxării fiscale provine din Germania, pe seama creșterii cheltuielilor și a abrogării parțiale a suprataxei de solidaritate recent aprobate, care reduce povara fiscalității directe asupra gospodăriilor populației.

Conform proiecțiilor, soldul bugetar al zonei euro va consemna o deteriorare pe parcursul întregului orizont de proiecție, în timp ce ponderea datoriei în PIB se menține pe o traiectorie descendentă. Cea mai amplă deteriorare este consemnată în anul 2019 pe seama orientării expansioniste a politicii fiscale. Ulterior, soldul bugetar total se deteriorează într-un ritm mai lent, în condițiile în care relaxarea suplimentară a orientării politicii fiscale este compensată parțial de economisiri la nivelul plăților de dobânzi, în timp ce componenta ciclică se menține, în mare parte, nemodificată. Traiectoria descrescătoare a ponderii datoriei publice în PIB este sprijinită de excedente primare, în pofida reducerii acestora în timp, și de diferențialul favorabil între rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB.

Perspectivele fiscale în zona euro se mențin, în linii mari, nemodificate comparativ cu proiecțiile din luna iunie 2019. Deficitul bugetar ușor mai ridicat la sfârșitul orizontului de proiecție reflectă relaxarea fiscală suplimentară și deteriorarea componentei ciclice, care sunt compensate parțial de reducerea cheltuielilor cu dobânzile. Ponderea datoriei în PIB este proiectată a se situa pe o traiectorie ușor mai ascendentă comparativ cu proiecțiile din luna iunie 2019, pe seama revizuirilor în sens ascendent ale diferențialului favorabil între rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB și a excedentelor primare mai scăzute.