Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
Christine Lagarde
The President of the European Central Bank
Luis de Guindos
Vice-President of the European Central Bank
  • DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 21 iulie 2022

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Astăzi, în concordanță cu angajamentul nostru ferm de a ne îndeplini mandatul privind stabilitatea prețurilor, Consiliul guvernatorilor a adoptat noi măsuri esențiale în direcția asigurării revenirii inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Am decis să majorăm cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE și am aprobat instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument – TPI).

Consiliul guvernatorilor a considerat oportun un prim pas în direcția normalizării ratelor dobânzilor mai semnificativ decât cel semnalat în cadrul ședinței sale precedente. Această decizie se bazează pe evaluarea noastră actualizată privind riscurile inflaționiste și pe sprijinul sporit furnizat de TPI pentru transmisia eficace a politicii monetare și va sprijini revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu prin consolidarea ancorării anticipațiilor privind inflația și prin asigurarea ajustării condițiilor cererii în vederea atingerii țintei noastre a inflației pe termen mediu.

În ședințele noastre viitoare, va fi adecvată normalizarea în continuare a ratelor dobânzilor. Devansarea astăzi a ieșirii din mediul caracterizat de rate negative ale dobânzilor ne permite tranziția către adoptarea unei abordări de la o ședință la alta referitoare la deciziile noastre privind ratele dobânzilor. Traiectoria viitoare a ratelor noastre de politică monetară va depinde în continuare de date și ne va permite să atingem ținta noastră a inflației de 2% pe termen mediu. În contextul normalizării politicii noastre, vom analiza o serie de opțiuni de remunerare a deținerilor de lichiditate excedentară.

Evaluarea noastră a arătat că introducerea TPI este necesară pentru sprijinirea transmisiei eficace a politicii monetare. Mai exact, pe măsură ce continuăm normalizarea politicii monetare, TPI va garanta transmiterea fără sincope a orientării politicii noastre monetare la nivelul tuturor țărilor din zona euro. Unicitatea politicii noastre monetare reprezintă o condiție prealabilă pentru ca BCE să își poată îndeplini mandatul privind stabilitatea prețurilor.

TPI va fi adăugat la instrumentarul nostru și poate fi activat pentru a contracara o dinamică nejustificată, dezordonată a pieței care constituie o amenințare gravă la adresa transmisiei politicii monetare la nivelul zonei euro. Amploarea achizițiilor efectuate în cadrul TPI depinde de severitatea riscurilor cu care se confruntă transmisia politicii monetare. Achizițiile nu sunt restricționate ex ante. Prin protejarea mecanismului de transmisie, TPI va permite Consiliului guvernatorilor să își îndeplinească cu mai multă eficacitate mandatul privind stabilitatea prețurilor.

În orice caz, flexibilitatea reinvestirii răscumpărărilor de titluri ajunse la scadență în cadrul portofoliului aferent programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) rămâne prima linie de apărare pentru contracararea riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru. Detaliile referitoare la TPI sunt prezentate într-un comunicat de presă separat, care urmează să fie publicat la ora 15.45 (ora Europei Centrale).

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Activitatea economică consemnează o încetinire. Agresiunea nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei frânează în continuare creșterea. Impactul inflației ridicate asupra puterii de cumpărare, constrângerile continue legate de ofertă și incertitudinile sporite au un efect inhibitor asupra economiei. Firmele continuă să se confrunte cu costuri mai ridicate și cu perturbări la nivelul lanțurilor lor de aprovizionare, în pofida unor prime indicii de relaxare a anumitor blocaje la nivelul ofertei. Împreună, acești factori afectează semnificativ perspectivele pentru semestrul II 2022 și ulterior.

În același timp, activitatea economică continuă să beneficieze de redeschiderea economiei, de o piață robustă a forței de muncă și de sprijinul din partea politicii fiscale. Mai exact, redeschiderea completă a economiei sprijină cheltuielile în sectorul serviciilor. În condițiile reluării călătoriilor, se anticipează că turismul va susține economia în trimestrul III al acestui an. Consumul este sprijinit de economiile acumulate de populație în perioada pandemiei și de o piață robustă a forței de muncă.

Politica fiscală contribuie la atenuarea impactului războiului din Ucraina asupra celor care au cel mai mult de suferit din cauza majorării prețurilor produselor energetice. Măsurile temporare și țintite ar trebui ajustate astfel încât să limiteze riscul de alimentare a presiunilor inflaționiste. Politicile fiscale din toate țările ar trebui să vizeze menținerea sustenabilității datoriei, precum și sporirea potențialului de creștere de o manieră durabilă în vederea consolidării redresării.

Inflația

Inflația s-a intensificat în continuare la 8,6% în luna iunie. Creșterea prețurilor produselor energetice a reprezentat din nou cea mai importantă componentă a inflației totale. Indicatorii de piață sugerează că prețurile globale ale produselor energetice se vor menține ridicate pe termen scurt. Și prețurile alimentelor s-au majorat în continuare, cu 8,9% în luna iunie, evoluție care reflectă parțial importanța Ucrainei și a Rusiei ca producători de bunuri agricole.

Blocajele persistente la nivelul ofertei de bunuri industriale și redresarea cererii, în special în sectorul serviciilor, contribuie, de asemenea, la ratele actuale ridicate ale inflației. Presiunile asupra prețurilor se propagă la nivelul tot mai multor sectoare, parțial pe seama impactului indirect al costurilor mari ale produselor energetice în ansamblul economiei. În consecință, majoritatea măsurilor inflației de bază au continuat să înregistreze o creștere.

Anticipăm menținerea inflației la niveluri nedorit de ridicate o perioadă, pe seama presiunilor persistente induse de prețurile produselor energetice și ale alimentelor și a presiunilor din partea costurilor în procesul de stabilire a prețurilor. Accentuarea presiunilor inflaționiste este generată și de deprecierea cursului de schimb al euro. Într-o perspectivă mai îndelungată însă, în absența unor noi perturbări, costurile produselor energetice ar trebui să se stabilizeze și blocajele la nivelul ofertei ar trebui să se diminueze, ceea ce, alături de normalizarea în curs a politicii monetare, ar trebui să sprijine revenirea inflației la nivelul țintei noastre.

Piața forței de muncă rămâne solidă. Șomajul s-a redus la un nivel minim istoric de 6,6% în luna mai. Locurile de muncă vacante din numeroase sectoare demonstrează că există o cerere robustă de forță de muncă. Creșterea câștigurilor salariale, inclusiv potrivit indicatorilor anticipativi, a continuat să se intensifice progresiv în ultimele luni, dar se menține încă, în ansamblu, limitată. În timp, consolidarea economiei și unele efecte de recuperare a decalajelor ar trebui să susțină o majorare mai rapidă a câștigurilor salariale. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, deși revizuirile recente peste țintă ale unor indicatori impun continuarea monitorizării.

Evaluarea riscurilor

O prelungire a războiului din Ucraina rămâne o sursă de risc semnificativ în sensul scăderii la adresa creșterii, îndeosebi dacă aprovizionarea cu produse energetice din Rusia ar fi perturbată într-o asemenea măsură încât ar conduce la raționalizări pentru firme și populație. Războiul poate, de asemenea, afecta în continuare încrederea și agrava constrângerile legate de ofertă, în timp ce costurile produselor energetice și ale alimentelor ar putea persista la niveluri peste așteptări. Și o decelerare mai alertă a creșterii economice globale ar constitui un risc la adresa perspectivelor zonei euro.

Riscurile la adresa perspectivelor inflației continuă să fie orientate în sensul creșterii și s-au intensificat, mai ales pe termen scurt. Riscurile la adresa perspectivelor inflației pe termen mediu includ o deteriorare îndelungată a capacității de producție a economiei noastre, prețuri persistent ridicate ale produselor energetice și ale alimentelor, anticipații privind inflația superioare țintei și majorări salariale peste așteptări. Cu toate acestea, o posibilă moderare a cererii pe termen mediu ar diminua presiunile asupra prețurilor.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață au fost volatile ca urmare a incertitudinilor economice și geopolitice pronunțate. Costurile de finanțare a băncilor au înregistrat o creștere în ultimele luni, ceea ce a condus tot mai mult la majorări ale ratelor dobânzilor la creditele bancare, mai ales pentru populație. Deși volumul împrumuturilor bancare acordate populației rămâne ridicat, se anticipează o reducere a acestuia, având în vedere cererea mai scăzută. Creditarea firmelor a fost, de asemenea, robustă, în condițiile în care costurile de producție ridicate, acumularea de stocuri și recurgerea într-o mai mică măsură la finanțarea de pe piață au creat un necesar continuu de credite de la bănci. În același timp, cererea de împrumuturi pentru finanțarea de investiții a consemnat un declin. Expansiunea masei monetare a continuat să se modereze, pe seama nivelului mai scăzut al economiilor lichide și a reducerii achizițiilor de active efectuate de Eurosistem.

Cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar arată că standardele de creditare au devenit mai restrictive pentru toate categoriile de împrumuturi în al doilea trimestru al anului, în condițiile în care băncile sunt tot mai preocupate de riscurile cu care se confruntă clienții lor în contextul actual marcat de incertitudini. Băncile anticipează înăsprirea în continuare a standardelor lor de creditare în trimestrul III.

Concluzie

Pe scurt, inflația continuă să se situeze la niveluri nedorit de ridicate și se estimează că aceasta se va menține peste ținta noastră o perioadă. Cele mai recente date indică o încetinire a creșterii economice, care afectează perspectivele pentru semestrul II 2022 și ulterior. În același timp, această încetinire este amortizată de o serie de factori favorabili.

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și a aprobat TPI. În ședințele noastre viitoare, va fi adecvată normalizarea în continuare a ratelor dobânzilor. Traiectoria viitoare a ratelor noastre de politică monetară va depinde în continuare de date și ne va permite să atingem ținta noastră a inflației de 2% pe termen mediu.

Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura că inflația se stabilizează la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Noul nostru instrument, TPI, va proteja transmisia fără sincope a orientării politicii monetare în întreaga zonă euro, pe măsură ce continuăm să ne ajustăm orientarea pentru a contracara inflația ridicată.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.

CONTACT

Banca Centrală Europeană

Direcția generală comunicare

Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.

Contacte media