CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 27 iulie 2023

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Inflația continuă să se reducă, dar încă se anticipează că aceasta se va menține prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

Această majorare reflectă evaluarea noastră privind perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare. Evoluțiile înregistrate ulterior ultimei noastre ședințe susțin anticipația noastră potrivit căreia inflația va scădea în continuare până la finele anului, dar se va menține superioară țintei pe o perioadă îndelungată. Deși unele măsuri prezintă indicii de temperare, inflația de bază rămâne, în ansamblu, ridicată. Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se transmită de o manieră solidă: condițiile de finanțare s-au înăsprit din nou și frânează tot mai mult cererea, ceea ce reprezintă un factor important pentru revenirea inflației la nivelul țintei.

Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar pentru o revenire la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza în continuare pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.

Am decis, de asemenea, să fixăm remunerarea rezervelor minime obligatorii la 0%. Această decizie va prezerva eficacitatea politicii monetare prin menținerea gradului actual de control asupra orientării politicii monetare și prin asigurarea transmiterii integrale a deciziilor noastre privind ratele dobânzilor la nivelul piețelor monetare. În același timp, aceasta va îmbunătăți eficiența politicii monetare prin reducerea volumului global de dobânzi care trebuie achitate pentru rezerve în vederea implementării orientării adecvate.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru. Detaliile referitoare la modificarea remunerării rezervelor minime obligatorii sunt furnizate într-un comunicat de presă separat, care urmează să fie publicat la ora 15.45 (ora Europei Centrale).

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Perspectivele economice pe termen scurt ale zonei euro s-au deteriorat, în mare măsură ca urmare a diminuării cererii interne. Inflația ridicată și condițiile de finanțare mai restrictive frânează cheltuielile. Aceasta afectează îndeosebi producția în industria prelucrătoare, care este, de asemenea, limitată de cererea externă modestă. Și investițiile corporative și cele în obiective rezidențiale oferă indicii de temperare. Sectorul serviciilor este în continuare mai rezilient, îndeosebi la nivelul subsectoarelor care presupun o interacțiune fizică îndelungată, precum turismul. Ritmul de creștere în sectorul serviciilor consemnează însă o decelerare. Se anticipează că evoluția economiei se va menține modestă pe termen scurt. În timp, scăderea inflației, creșterea veniturilor și ameliorarea condițiilor ofertei ar trebui să sprijine redresarea.

Piața forței de muncă rămâne robustă. Rata șomajului s-a menținut la nivelul minim istoric de 6,5% în luna mai și sunt create numeroase locuri de muncă noi, mai ales în sectorul serviciilor. În același timp, indicatorii anticipativi sugerează că acest trend ar putea consemna o încetinire în lunile următoare, devenind negativ pentru industria prelucrătoare.

Pe fondul atenuării crizei energetice, autoritățile guvernamentale ar trebui să retragă măsurile de sprijin aferente prompt și în mod concertat. Acest demers este esențial pentru a evita intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, care ar necesita un răspuns mai ferm din partea politicii monetare. Considerăm binevenită declarația recentă a Eurogrupului privind orientarea politicii fiscale în zona euro, declarație care este în concordanță cu această evaluare. Politicile fiscale ar trebui elaborate astfel încât să amplifice productivitatea economiei noastre și să diminueze progresiv nivelul ridicat al datoriei publice. Politicile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu, sprijinind totodată tranziția ecologică, promovată și prin programul „Next Generation EU”. Reformarea cadrului de guvernanță economică al UE ar trebui finalizată înainte de sfârșitul acestui an.

Inflația

Inflația a continuat să scadă în luna iunie, atingând 5,5%, față de 6,1% în mai. Prețurile produselor energetice s-au redus din nou, cu 5,6% în termeni anuali. Componenta „alimente” a continuat să înregistreze o temperare, dar s-a menținut la un nivel ridicat, respectiv 11,6%.

Inflația exclusiv produse energetice și alimente a urcat ușor la 5,5% în iunie, bunurile și serviciile urmând trenduri divergente. Dinamica prețurilor bunurilor s-a diminuat în continuare, până la 5,5%, comparativ cu 5,8% în mai. În schimb, inflația măsurată prin prețurile serviciilor a urcat la 5,4%, față de 5,0% în mai, pe seama cheltuielilor semnificative cu vacanțele și călătoriile, reflectând, de asemenea, unele efecte de bază în sensul creșterii.

Factorii determinanți ai inflației variază. Sursele externe ale inflației înregistrează o atenuare. Pe de altă parte, presiunile din surse interne asupra prețurilor, inclusiv cele generate de creșterile salariale și marjele de profit încă robuste, devin un motor tot mai puternic al inflației.

Deși unele măsuri înregistrează scăderi, inflația de bază rămâne, în ansamblu, ridicată, inclusiv ca urmare a impactului persistent al majorărilor anterioare ale prețurilor produselor energetice asupra prețurilor la nivelul întregii economii. În pofida faptului că cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, unii indicatori se mențin la valori ridicate și necesită o monitorizare atentă.

Evaluarea riscurilor

Perspectivele creșterii economice și cele ale inflației rămân deosebit de incerte. Printre riscurile în sensul scăderii la adresa creșterii economice se numără războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și intensificarea tensiunilor geopolitice pe scară mai largă, care ar putea conduce la o fragmentare a schimburilor comerciale internaționale și, implicit, ar afecta economia zonei euro. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai lentă, dacă efectele politicii monetare sunt mai puternice decât s-a anticipat sau dacă economia mondială consemnează o încetinire și, prin urmare, frânează cererea de export a zonei euro. În schimb, expansiunea economică ar putea fi peste așteptări în cazul în care robustețea pieței forței de muncă, majorarea veniturilor reale și reducerea incertitudinilor stimulează încrederea și, implicit, cheltuielile populației și ale firmelor.

Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației presupun o posibilă reintensificare a presiunilor în sensul creșterii asupra costurilor produselor energetice și ale alimentelor, inclusiv în legătură cu retragerea unilaterală a Rusiei din Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră (Black Sea Grain Initiative). Condițiile meteorologice nefavorabile, având în vedere criza climatică în curs, pot alimenta, de asemenea, creșteri peste așteptări ale prețurilor alimentelor. Plasarea îndelungată a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorări salariale ori ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea, la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu. În schimb, diminuarea cererii, de exemplu ca urmare a unei transmisii mai robuste a politicii monetare, ar determina atenuarea presiunilor asupra prețurilor, în special pe termen mediu. În plus, inflația ar scădea mai rapid dacă diminuarea prețurilor produselor energetice și decelerarea creșterii prețurilor alimentelor s-ar propaga la nivelul prețurilor altor bunuri și servicii cu mai multă rapiditate decât se anticipează în prezent.

Condițiile financiare și monetare

Înăsprirea politicii noastre monetare continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare generale. Ratele dobânzilor fără risc pe termen scurt și mediu s-au majorat ulterior ultimei noastre ședințe, iar costul finanțării a devenit mai ridicat pentru bănci, parțial ca urmare a sistării treptate în curs a operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL) ale BCE. Rambursarea de amploare a OTRTL în luna iunie a decurs fără sincope, întrucât băncile au fost foarte bine pregătite. Ratele medii ale dobânzilor aferente împrumuturilor acordate firmelor și creditelor ipotecare au crescut din nou în luna mai la 4,6% și, respectiv, 3,6%.

Ratele mai ridicate ale dobânzilor la împrumuturi și reducerile asociate ale planurilor de cheltuieli au condus la o nouă scădere pronunțată a cererii de credite în trimestrul II, după cum indică cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar. În plus, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor și populației s-au înăsprit în continuare, în condițiile în care băncile devin tot mai preocupate de riscurile cu care se confruntă clienții lor și sunt mai puțin dispuse să își asume aceste riscuri. Condițiile de finanțare mai restrictive limitează, de asemenea, accesibilitatea și atractivitatea obiectivelor rezidențiale ca formă de investiție, iar cererea de credite ipotecare s-a redus pentru al cincilea trimestru consecutiv.

În acest context, dinamica anuală a împrumuturilor a continuat să scadă în luna iunie, coborând la 3,0% pentru firme și 1,7% pentru populație, în trimestrul II ritmurile de creștere anualizate fiind de 0,0% și, respectiv, −0,2%. Pe fondul nivelului scăzut al creditării bancare și al reducerii bilanțului Eurosistemului, dinamica anuală a masei monetare în sens larg s-a redus la 0,6% în iunie, cu un ritm de creștere anualizat de −1,1% în trimestrul II.

Concluzie

Inflația continuă să se reducă, dar încă se anticipează că aceasta se va menține prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar pentru o revenire la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza în continuare pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.