Prezentare generală

Perspectivele zonei euro au consemnat o relativă deteriorare, pe fondul unei creșteri economice mai modeste și al unei inflații mai ridicate și mai persistente decât s-a estimat în proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna septembrie 2022.^[1] Pe parcursul verii, creșterea economică a fost superioară celei anticipate anterior, pe seama impulsionării activității în sectorul serviciilor, generată de redeschiderea economiei și de măsurile de sprijin guvernamental. Cu toate acestea, criza energetică actuală, inflația ridicată, incertitudinile sporite, încetinirea globală și înăsprirea condițiilor de finanțare frânează activitatea economică și au condus deja la o decelerare accentuată a dinamicii PIB real în trimestrul III 2022. În prezent, experții anticipează o recesiune de scurtă durată și superficială în zona euro la începutul anului. Pe fondul manifestării consecințelor economice ale războiului din Ucraina, care alimentează presiunile inflaționiste puternice, încrederea consumatorilor și cea a sectorului corporativ s-au menținut scăzute, în timp ce veniturile disponibile reale sunt erodate, iar creșterea vertiginoasă a presiunilor din partea costurilor restrânge producția, în special în sectoarele energointensive. Se estimează că repercusiunile economice negative vor fi parțial atenuate de măsurile de politică fiscală. În plus, nivelurile ridicate ale stocurilor de gaze naturale și eforturile actuale de diminuare a cererii și de substituire a gazelor naturale rusești cu surse alternative implică anticipații potrivit cărora zona euro va evita necesitatea impunerii unor reduceri obligatorii ale producției legate de energie pe parcursul orizontului de proiecție, deși riscurile unor sincope în aprovizionarea cu produse energetice rămân ridicate, în special pentru iarna 2023-2024. Pe termen mediu, pe fondul reechilibrării pieței energiei, se anticipează diminuarea incertitudinilor și ameliorarea veniturilor reale. Prin urmare, se așteaptă o revigorare a creșterii economice, susținută, de asemenea, de consolidarea cererii externe și de soluționarea blocajelor încă existente la nivelul ofertei, în pofida condițiilor de finanțare mai puțin favorabile. Potrivit anticipațiilor, piața forței de muncă va rămâne relativ rezilientă la recesiunea ușoară care urmează, reflectând strategiile de menținere a numărului de angajați pe fondul unor deficite încă semnificative de forță de muncă. Pe ansamblu, se estimează o încetinire considerabilă a creșterii medii anuale a PIB real, de la 3,4% în 2022 la 0,5% în 2023, urmată de o redresare la 1,9% în 2024 și la 1,8% în 2025. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, perspectivele creșterii PIB au fost revizuite în sens ascendent cu 0,3 puncte procentuale pentru 2022, pe seama rezultatelor peste așteptări din perioada verii, și în sens descendent cu 0,4 puncte procentuale pentru 2023, rămânând nemodificate pentru 2024.

Inflația a continuat să depășească așteptările, comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, și s-a generalizat la nivelul componentelor IAPC, în pofida scăderilor pronunțate ale prețurilor angro ale gazelor naturale și ale energiei electrice, a reducerii cererii, a atenuării blocajelor la nivelul ofertei și a măsurilor guvernamentale de limitare a dinamicii prețurilor produselor energetice. În prezent, se anticipează că inflația IAPC totală se va menține la un nivel extrem de ridicat pe termen scurt, în condițiile în care presiunile inflaționiste din partea costurilor asociate majorărilor anterioare ale prețurilor materiilor prime, deprecierii anterioare a euro, deficitelor la nivelul ofertei și condițiilor restrictive pe piețele forței de muncă continuă să se propage la nivelul prețurilor de consum. Cu toate acestea, se estimează că rata medie a inflației va scădea de la 8,4% în 2022 la 6,3% în 2023, inflația reducându-se de la 10% în trimestrul IV 2022 la 3,6% în trimestrul IV 2023. Ulterior, inflația este așteptată să se diminueze, în medie, la 3,4% în anul 2024 și la 2,3% în 2025. Scăderea inflației pe parcursul orizontului de proiecție reflectă efectele de bază puternice în sensul scăderii asociate produselor energetice pe parcursul anului 2023, impactul gradual al normalizării politicii monetare a BCE, care a început în luna decembrie 2021, perspectivele mai puțin favorabile ale creșterii economice și reducerea estimată a prețurilor produselor energetice și ale materiilor prime alimentare, în concordanță cu cotațiile futures, precum și ipoteza conform căreia anticipațiile privind inflația pe termen mai lung vor rămâne ancorate. Se previzionează că inflația totală va coborî la nivelul țintei inflației de 2% pe termen mediu a BCE în a doua jumătate a anului 2025, în timp ce inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se va menține peste nivelul de 2% pe parcursul orizontului de proiecție. Această persistență este determinată de efectele indirecte întârziate ale prețurilor ridicate ale produselor energetice și de deprecierea pronunțată anterioară a euro (în pofida ușoarei aprecieri recente), precum și de piețele robuste ale forței de muncă și de efectele de compensare a inflației asupra câștigurilor salariale, care vor crește, potrivit anticipațiilor, în ritmuri net superioare mediilor istorice în termeni nominali (deși, în termeni reali, acestea se mențin sub nivelurile înregistrate înainte de războiul din Ucraina pe parcursul întregului orizont de proiecție). Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, inflația totală a fost revizuită substanțial în sens ascendent pentru 2022 (cu 0,3 puncte procentuale), 2023 (cu 0,8 puncte procentuale) și 2024 (cu 1,1 puncte procentuale), reflectând datele recente peste așteptări, reevaluarea intensității și persistenței presiunilor inflaționiste din partea costurilor, precum și a propagării acestora, o dinamică mai robustă a câștigurilor salariale și majorarea prețurilor materiilor prime alimentare. Aceste efecte în sensul creșterii au anulat complet impactul în sensul scăderii al ipotezelor privind reducerea prețurilor petrolului, ale gazelor naturale și ale energiei electrice, diminuarea mai rapidă a blocajelor la nivelul ofertei, aprecierea recentă a euro și perspectivele mai modeste ale creșterii economice. Este important de menționat că noile măsuri fiscale decise începând cu proiecțiile din luna septembrie 2022, majoritatea acestora vizând reducerea majorărilor prețurilor produselor energetice în 2023, limitează revizuirea în sens ascendent a inflației în 2023, dar contribuie semnificativ la revizuirea în sens ascendent pentru anul 2024, pe fondul expirării multor măsuri.

Tabel

Proiecții privind creșterea economică și inflația în zona euro

(variații procentuale anuale)

Incertitudinile asociate proiecțiilor experților se mențin la niveluri ridicate. Unul dintre principalele riscuri la adresa perspectivelor zonei euro se referă în continuare la posibilitatea unor sincope mai grave în aprovizionarea cu produse energetice la nivel european, care ar conduce la noi salturi ale prețurilor produselor energetice și la reduceri ale producției. Un scenariu în sensul scăderii care reflectă acest risc indică o rată a inflației mai ridicată decât în proiecția de bază în 2023 și 2024 (de 7,4% și, respectiv, 3,6%), pe fondul creșterii accentuate a prețurilor produselor energetice, urmată de coborârea inflației sub nivelul proiecției de bază, la 2,0%, în 2025, pe fondul corecției șocurilor pe partea ofertei și al prevalenței efectelor întârziate ale șocurilor nefavorabile pe partea cererii. În scenariul în sensul scăderii, PIB real s-ar contracta cu 0,6% în 2023 și se va redresa cu 0,2% în 2024 și cu 2,0% în 2025. Acest scenariu este prezentat mai detaliat în Caseta 3.

1 Economia reală

Creșterea economică a încetinit considerabil în trimestrul III 2022, în condițiile în care efectele puternice ale redeschiderii economiei post-pandemie și ale reducerii sincopelor în lanțurile de aprovizionare au fost atenuate de diminuarea încrederii și de intensificarea importurilor, coroborate cu trenarea exporturilor și inflația ridicată (Graficul 1). Cererea internă a contribuit semnificativ la creșterea economică, pe seama expansiunii robuste a consumului privat, care a fost susținută de persistența efectelor redeschiderii economiei în lunile de vară, precum și pe seama intensificării puternice a dinamicii investițiilor. Aceasta din urmă a reflectat reducerea perturbărilor la nivelul lanțurilor de aprovizionare și avansul considerabil al investițiilor în produse de proprietate intelectuală în Irlanda. Contribuția pozitivă din partea cererii interne a fost, în mare măsură, compensată de schimburile comerciale nete, care au avut o contribuție negativă semnificativă la creșterea PIB real în trimestrul III. Majorarea indicelui aferent anchetei în rândul directorilor de achiziții (Purchasing Managers’ Index – PMI) privind stocurile de produse finite și scăderea comenzilor noi au generat contribuția pozitivă din partea acumulării de stocuri în trimestrul respectiv. În ansamblu, creșterea a înregistrat o ușoară accelerare atât în trimestrul II, cât și în trimestrul III, comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022.

Graficul 1

Creșterea PIB real în zona euro

(variații procentuale trimestriale, date trimestriale ajustate sezonier și cu numărul zilelor lucrătoare)

În condițiile în care șocul energetic generat de războiul din Ucraina se propagă la nivelul economiei, pe fondul nivelului ridicat al inflației și al incertitudinilor, și determină reduceri ale producției în sectoarele energointensive, se anticipează o ușoară contracție a creșterii PIB real atât în trimestrul IV 2022, cât și în trimestrul I 2023. Odată cu disiparea efectelor redeschiderii economiei post-pandemie, se previzionează că intensificarea inflației, majorarea ratelor dobânzilor active ale băncilor și nivelul scăzut al încrederii și al așteptărilor sectorului corporativ și ale consumatorilor ar trebui să comprime, pe parcursul iernii, atât cheltuielile de consum, cât și cheltuielile de capital. Această evoluție se reflectă în cei mai recenți indicatori din sondaje, precum indicele aferent anchetei în rândul directorilor de achiziții, care indică o contracție generalizată a activității economice în trimestrul IV 2022, în pofida diminuării în continuare a blocajelor la nivelul ofertei care au inhibat activitatea economică în trimestrele anterioare. Se estimează că impactul nefavorabil al inflației asupra veniturilor disponibile reale, alături de accelerarea probabilă a economisirii din motive preventive, va afecta puternic cheltuielile gospodăriilor populației la sfârșitul anului. Pe fondul nivelurilor minime aproape record ale încrederii consumatorilor și al unui grad ridicat de incertitudine, este mai puțin probabil ca stocul de economii excedentare acumulate în perioada pandemiei de coronavirus (COVID-19) – din care mai puțin de jumătate este lichid, iar cea mai mare parte a acestuia este concentrată la nivelul celor mai înstărite gospodării ale populației^[2] – să amortizeze impactul șocurilor nefavorabile asupra veniturilor reale. În ansamblu, se anticipează că PIB real se va contracta cu 0,2% în trimestrul IV 2022 și cu 0,1% în trimestrul I 2023 (creșterea PIB real fiind revizuită în sens descendent cu 0,1 puncte procentuale în ambele trimestre, comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022).

Progresele înregistrate în ceea ce privește refacerea rezervelor de gaze naturale implică faptul că vor exista surse de aprovizionare suficiente în iarna următoare, deși această estimare se bazează pe ipoteza unei cereri reduse de gaze naturale, cu un relativ impact economic negativ. De la finalizarea proiecțiilor experților din luna septembrie, aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia a continuat să se reducă, îndeosebi odată cu sistarea fluxurilor prin gazoductul Nord Stream 1. Proiecția de bază din decembrie pornește de la ipoteza că fluxurile de gaze naturale din Rusia către Uniunea Europeană vor continua la nivelurile actuale, care reprezintă circa 14% din nivelurile medii înregistrate în perioada 2017-2021, și că fluxurile de gaze naturale din afara Rusiei (care au crescut deja cu aproximativ 20% comparativ cu nivelurile medii consemnate înainte de invadarea Ucrainei) vor continua să se majoreze în 2023 prin activarea unor surse suplimentare de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate sau transportate prin gazoducte. În același timp, prețurile ridicate conduc la o reducere a consumului firmelor și gospodăriilor populației, în linii mari în concordanță cu acordul UE de reducere a cererii de gaze naturale cu 15%. În ipoteza în care condițiile meteorologice de iarnă vor fi normale, în proiecție nu este prevăzută nicio raționalizare forțată a furnizării de gaze naturale. Cu toate acestea, există în continuare riscul unor deficite, în special pentru iarna 2023-2024 (a se vedea Caseta 3 pentru impactul unor ipoteze mai pesimiste privind aprovizionarea cu gaze naturale). Deși se presupune că raționalizarea forțată a alimentării cu gaze naturale va fi evitată, prețurile ridicate ale produselor energetice pot face ca unele activități să nu fie rentabile în sectoarele cele mai energointensive, ceea ce conduce la suspendări ale producției determinate de piață, cu un impact negativ asupra creșterii economice.

Măsurile fiscale legate de energie vor sprijini creșterea economică în 2023, însă această evoluție este anulată de retragerea sprijinului fiscal anterior legat de pandemia de COVID-19. Măsurile fiscale consolidate recent la nivelul țărilor din zona euro pentru a compensa prețurile ridicate ale produselor energetice și inflația (Secțiunea 2) au anulat impactul altor măsuri discreționare, în special ca urmare a retragerii măsurilor anterioare legate de criza generată de pandemia de COVID-19 și a celor de redresare, ceea ce implică, în general, un impact, în linii mari, neutru al măsurilor discreționare de politică fiscală asupra creșterii economice în 2023. Cu toate acestea, se așteaptă ca majoritatea măsurilor legate de energie să fie retrase ulterior, în temeiul convenției potrivit căreia scenariul de bază include numai măsurile care au fost aprobate sau care au fost prezentate în detaliu și care au o probabilitate ridicată de a fi adoptate în cadrul procesului legislativ. Astfel, în perioada 2024-2025, impulsul fiscal contribuie în mod negativ la creștere. Dintre măsurile fiscale incluse în proiecțiile de bază, se estimează că cele care sprijină tranziția ecologică vor avea un impact în sensul creșterii de 0,2 puncte procentuale asupra expansiunii economice în 2022, urmat de un impact, în linii mari, neutru în perioada 2023-2024 și de un impact ușor negativ în 2025, pe fondul expirării unor măsuri.^[3]

Începând cu a doua jumătate a anului 2023, activitatea economică va începe să se redreseze, pe fondul reechilibrării pieței energiei, al reducerii incertitudinilor, al soluționării blocajelor la nivelul ofertei, al ameliorării veniturilor reale și al consolidării cererii externe, nivelul PIB menținându-se, totuși, net inferior traiectoriei anticipate înainte de războiul din Ucraina (Graficul 2). Creșterea PIB real se va accelera în semestrul II 2023 și se va menține robustă în 2024, reflectând reechilibrarea pieței energiei, redresarea încrederii și reducerea incertitudinilor. Diminuarea presiunilor inflaționiste va permite revigorarea veniturilor disponibile reale pe seama rezilienței anticipate a piețelor forței de muncă. Totodată, se estimează că blocajele încă existente la nivelul ofertei vor fi soluționate integral până la jumătatea anului 2023, cererea externă se va redresa, iar competitivitatea prin preț a exporturilor în raport cu principalii parteneri comerciali se va ameliora. Se anticipează că dinamica PIB real se va modera ușor în 2025, dar se va menține peste media sa istorică din perioada prepandemie, pe fondul manifestării unor efecte de recuperare a decalajelor ca urmare a seriei de șocuri negative înregistrate de la începutul pandemiei. Cu toate acestea, nivelul PIB real va rămâne net inferior traiectoriei anticipate în urmă cu un an.

Graficul 2

PIB real al zonei euro

(volume înlănțuite, T4 2019 = 100)

Tabelul 1

Proiecții macroeconomice pentru zona euro

(variații procentuale anuale, în absența altor mențiuni)

Referitor la componentele PIB, se previzionează că dinamica consumului real al gospodăriilor populației se va reduce semnificativ în 2023 și se va redresa treptat în perioada 2024-2025. Eliminarea restricțiilor pandemice a impulsionat activitatea în sectorul serviciilor și a sprijinit consumul privat în lunile de vară, dar se anticipează că aceste efecte se vor disipa în trimestrul IV 2022. Șocul energetic generat de războiul din Ucraina a condus la majorarea prețurilor de consum și a incertitudinilor, a avut un impact sever asupra încrederii consumatorilor și a diminuat veniturile reale, afectând astfel cheltuielile reale ale gospodăriilor populației și putând determina o restrângere a consumului total pe termen scurt. Prin urmare, se estimează că dinamica consumului gospodăriilor populației se va reduce de la 4,0% în 2022 la numai 0,7% în 2023. Având în vedere moderarea inflației și presupunând o diminuare a incertitudinilor, asociată cu o creștere relativ constantă a veniturilor disponibile, consumul se va redresa progresiv și se va intensifica cu 1,5% în 2024 și 2025.

Se proiectează o contracție a veniturilor disponibile reale în anul 2023, în mare măsură pe seama inflației ridicate, și redresarea treptată a acestora în perioada 2024-2025. Potrivit estimărilor, veniturile disponibile reale s-au redus în 2022, ca urmare a unei inflații mai ridicate și a unor transferuri fiscale nete, în ansamblu, mai scăzute decât în 2021, reflectând retragerea măsurilor de sprijin legate de pandemie și în pofida punerii în aplicare a unor măsuri suplimentare pentru a compensa prețurile ridicate ale produselor energetice. Se previzionează că acestea vor continua să scadă în 2023, pe fondul menținerii unui nivel ridicat al inflației, asociat cu moderarea creșterii forței de muncă și a altor venituri decât cele din muncă, chiar dacă dinamica câștigurilor salariale se va accelera. Acești factori au anulat în totalitate impactul favorabil al menținerii sprijinului fiscal, inclusiv al măsurilor recent adoptate pentru compensarea prețurilor ridicate ale produselor energetice. Pe fondul scăderii inflației și al redresării activității economice, se anticipează că veniturile disponibile reale se vor redresa în 2024 și vor continua să se majoreze în 2025, până la niveluri net superioare celui din perioada prepandemie.

Se estimează că rata de economisire a gospodăriilor populației va coborî, în 2023 și 2024, sub nivelul din perioada precriză, urmând să se redreseze ușor în 2025. Conform anticipațiilor, incertitudinile sporite vor conduce la o creștere temporară a ratei de economisire a populației pe termen scurt, în pofida necesității de a amortiza consumul în contextul deteriorării puterii de cumpărare. Rata de economisire este apoi proiectată să se reducă ușor în perioada 2023-2024, ceea ce va conduce la o relativă diminuare a economiilor realizate în perioada pandemiei, deși într-o măsură mai mică decât s-a prevăzut în proiecțiile anterioare. În ceea ce privește distribuția veniturilor, gospodăriile populației din categoriile cu venituri mai mici, care au acumulat stocuri relativ reduse de economii și sunt mai expuse la șocurile recente ale prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, ar putea fi nevoite să își reducă economiile pentru a-și finanța consumul de bază. Gospodăriile populației mai înstărite și mai vârstnice și-ar putea utiliza economiile lichide acumulate în perioada pandemiei pentru a-și amortiza consumul, dar se așteaptă ca acest efect să fie, în mare măsură, limitat de motive preventive. Pe măsura convergenței inflației către nivelul de 2%, se consideră că rata de economisire se va stabiliza către finele orizontului de proiecție, la un nivel apropiat de cel din perioada prepandemie.

Caseta 1
Ipoteze tehnice privind ratele dobânzilor, prețurile materiilor prime și cursurile de schimb

Comparativ cu proiecțiile experților BCE din luna septembrie 2022, ipotezele tehnice includ rate ale dobânzilor mai ridicate, o scădere a prețurilor petrolului, prețuri angro semnificativ mai reduse ale gazelor naturale și ale energiei electrice, precum și o apreciere a euro. Ipotezele tehnice referitoare la ratele dobânzilor și la prețurile materiilor prime se bazează pe anticipațiile pieței, data-limită pentru includerea ultimelor informații fiind 23 noiembrie 2022. Ratele dobânzilor pe termen scurt se referă la EURIBOR la trei luni, anticipațiile pieței fiind derivate din ratele dobânzilor futures. Conform acestei metodologii, ratele dobânzilor pe termen scurt se vor situa, în medie, la 0,4% în 2022, la 2,9% în 2023, la 2,7% în 2024 și la 2,5% în 2025. Anticipațiile pieței cu privire la randamentele nominale ale obligațiunilor de stat cu scadența la 10 ani din zona euro presupun un nivel mediu anual de 1,8% pentru anul 2022, care va crește progresiv pe parcursul orizontului de proiecție până la 2,7% în 2025.^[4] Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, anticipațiile pieței privind ratele dobânzilor pe termen scurt au fost revizuite în sens ascendent cu circa 20, 90 și 60 puncte de bază pentru 2022, 2023 și, respectiv, 2024, pe seama așteptărilor referitoare la o retragere mai rapidă a stimulului monetar. Aceasta a condus, de asemenea, la o revizuire în sens ascendent a randamentelor obligațiunilor de stat pe termen lung, cu circa 20-50 puncte de bază, pe parcursul orizontului de proiecție.

Tabel

Ipoteze tehnice

Ipotezele tehnice privind prețurile petrolului au fost revizuite în sens descendent pe seama cererii mai scăzute, în pofida reducerii ofertei OPEC+. Încetinirea creșterii economice globale și măsurile de izolare din China au continuat să afecteze prețurile petrolului prin reducerea cererii de petrol. De la proiecțiile din luna septembrie 2022, Agenția Internațională a Energiei și-a revizuit în sens descendent cu 0,4% prognoza privind cererea globală de petrol în 2023. Se anticipează că noile măsuri de izolare din China vor afecta în continuare cererea de petrol, în condițiile în care este probabil ca economia Chinei să fie în continuare afectată de politica „zero COVID”, pe fondul creșterii ratelor de infectare cu COVID-19. Acești factori ai cererii au anulat complet reducerea recentă a țintelor de producție a petrolului aplicate de OPEC+ de la declanșarea pandemiei. Curba cotațiilor futures ale petrolului s-a deplasat în jos comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022 (cu 3,8% pentru 2023 și cu 4,7% pentru 2024), panta acesteia rămânând descendentă. Se anticipează că prețul țițeiului Brent se va situa la 86 USD/baril în 2023 și va scădea la 76 USD/baril în 2025.

Prețurile angro ale gazelor naturale și ale energiei electrice s-au redus drastic, dar rămân ridicate, în timp ce traiectoria estimată a prețurilor certificatelor de emisii de dioxid de carbon în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii s-a contractat. Eforturile statelor membre ale UE de a asigura alternative la aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia pe parcursul anului 2022 și condițiile meteorologice foarte blânde recente au implicat depozite europene de stocare a gazelor naturale aproape pline la jumătatea lunii noiembrie, ceea ce a condus la o scădere semnificativă a prețurilor gazelor naturale la nivel european. Noile ipoteze presupun o revizuire netă în sens descendent a prețurilor gazelor naturale comparativ cu ipotezele tehnice ale proiecțiilor din luna septembrie 2022 (cu 47% pentru 2023 și cu 41% pentru 2024). Scăderea a fost deosebit de pronunțată în cazul prețului spot, în timp ce cotațiile futures continuă să semnaleze riscuri ridicate la nivelul ofertei, în special pentru anul următor, când UE va trebui să își refacă rezervele de gaze în perioada premergătoare iernii 2023-2024. În consecință, curba cotațiilor futures ale gazelor naturale tranzacționate la hub-ul TTF din Țările de Jos se menține la un nivel ridicat de 124 EUR/MWh pe parcursul anului 2023 și indică o reducere a prețurilor gazelor naturale după sezonul de iarnă 2023-2024 și o nouă scădere în 2025. Cotațiile futures angro ale energiei electrice au fost, de asemenea, revizuite substanțial în sens descendent, reflectând modificarea ipotezelor privind prețul gazelor naturale. Impactul ipotezelor alternative privind prețurile produselor energetice comparativ cu cele incluse în proiecția de bază se reflectă într-o analiză a senzitivității prezentată în Caseta 4. În ceea ce privește prețurile certificatelor de emisii de dioxid de carbon în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, traiectoria anticipată bazată pe cotațiile futures a fost revizuită semnificativ în sens descendent de la data-limită pentru proiecțiile din luna septembrie 2022 (−17% pentru 2023 și 2024) ca urmare, printre alți factori, a perspectivelor mai nefavorabile ale creșterii economice, precum și a propunerii miniștrilor finanțelor din UE de a devansa vânzarea certificatelor de emisii începând cu primăvara anului 2023.

În ceea ce privește cursurile de schimb bilaterale, se previzionează că acestea vor rămâne nemodificate, pe parcursul orizontului de proiecție, la nivelurile medii înregistrate în perioada de zece zile lucrătoare încheiată la data-limită. Această ipoteză presupune un curs de schimb mediu de 1,05 USD/EUR în anul 2022 și de 1,03 USD/EUR în perioada 2023-2025, nivel cu circa 2% superior celui estimat în proiecțiile din luna septembrie 2022. Ipoteza privind cursul de schimb efectiv al euro implică o apreciere cu circa 3% față de proiecțiile din luna septembrie 2022.

Conform proiecțiilor, investițiile în obiective rezidențiale se vor contracta semnificativ în 2023, acestea numărându-se printre componentele cererii cele mai expuse la înăsprirea condițiilor de finanțare, și vor consemna o redresare foarte lentă în cursul perioadei 2024-2025. Potrivit anticipațiilor, creșterea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare și accesul mai restrictiv la creditare, precum și persistența unui grad ridicat de incertitudine și impactul inflației, care determină majorarea costurilor de construcție, reducând în același timp puterea de cumpărare și cererea gospodăriilor populației, vor afecta investițiile în obiective rezidențiale și vor determina o scădere în 2023. Dinamica investițiilor în obiective rezidențiale este așteptată să revină în teritoriu pozitiv în anul 2024. Cu toate acestea, este probabil ca ritmurile de creștere să fie moderate pentru restul orizontului de proiecție, în măsura în care condițiile de finanțare mai stricte anulează parțial impactul unor efecte mai puțin negative ale coeficientului q al lui Tobin^[5] și al veniturilor disponibile mai ridicate.

Se anticipează, de asemenea, că investițiile corporative vor fi afectate în mod semnificativ de creșterea costurilor de finanțare, alături de gradul ridicat de incertitudine și de prețurile mari ale produselor energetice pe termen scurt, dar acestea ar trebui să se redreseze în perioada 2024-2025. Investițiile corporative s-au intensificat într-un ritm alert în trimestrul III 2022, ca urmare a unei inversări pronunțate de tendință la nivelul producției de autovehicule, a indiciilor privind diminuarea blocajelor la nivelul ofertei, inclusiv, parțial, ca urmare a reducerii portofoliului încă ridicat de comenzi restante, în timp ce comenzile noi au consemnat o scădere accentuată din vară. De asemenea, această evoluție a reflectat o creștere puternică a investițiilor în produse de proprietate intelectuală în Irlanda. Incertitudinile sporite legate de războiul din Ucraina, prețurile ridicate ale produselor energetice și majorarea ratelor dobânzilor au condus la o reducere a încrederii sectorului corporativ și la deteriorarea anticipațiilor privind activitatea economică în sectorul bunurilor de capital. În prezent, se estimează că acești factori, alături de preocupările mai ample privind eventuale constrângeri legate de oferta de produse energetice, vor determina, pe termen scurt, o contracție pronunțată și de scurtă durată a investițiilor corporative. Ulterior, acestea din urmă ar trebui să se redreseze treptat, pe fondul diminuării incertitudinilor, al reducerii blocajelor la nivelul ofertei și al accelerării cererii finale. Se previzionează că mobilizarea în curs a fondurilor în cadrul programului „Next Generation EU” (NGEU) va atrage investiții private, sprijinită de eforturile tot mai mari depuse de firme pentru decarbonarea producției (inclusiv în contextul inițiativei REPowerEU a UE), în contextul necesității de a reduce dependența de aprovizionarea cu produse energetice din Rusia.

Caseta 2
Contextul internațional

Economia mondială a fost puternic afectată de influențe nefavorabile care fragilizează perspectivele creșterii economice mondiale și ale cererii externe adresate zonei euro, în timp ce inflația globală se menține ridicată, dar pare să fi atins nivelul maxim. Războiul ruso-ucrainean rămâne o sursă majoră de perturbări, în special pe piețele energiei și ale materiilor prime alimentare și, deși prețurile produselor energetice au înregistrat o scădere de la proiecțiile din luna septembrie 2022, acestea rămân volatile. În plus, îndeosebi în economiile de piață emergente, războiul alimentează incertitudinile privind securitatea alimentară. În China, decizia autorităților de a continua, pentru moment, implementarea unei strategii „zero COVID” și recesiunea din sectorul imobiliar rezidențial afectează în continuare activitatea economică. Deși restricțiile legate de pandemie și blocajele la nivelul lanțurilor de aprovizionare s-au redus la nivel global, presiunile inflaționiste ridicate și persistente și condițiile financiare mai restrictive continuă să erodeze veniturile disponibile ale gospodăriilor populației.

Conform proiecțiilor, dinamica globală va înregistra un ritm de creștere minim record în anul 2023, dar se va redresa progresiv ulterior. Se anticipează o încetinire pronunțată a creșterii PIB real mondial (exceptând zona euro) la 2,6% în 2023, nivel net inferior mediei sale pe termen lung (3,6%), și o intensificare a acesteia la 3,1% și, respectiv, 3,3% în 2024 și 2025. Această pierdere de ritm a economiei mondiale este generată cu precădere de principalele economii dezvoltate și de China. Se proiectează o temperare considerabilă a economiei SUA, ca urmare a înăspririi peste așteptări a condițiilor financiare, care frânează cheltuielile de consum și investițiile. Este probabil ca economia Regatului Unit să intre în recesiune, în condițiile în care consumul privat este afectat de prețurile ridicate de consum și de majorarea costurilor creditării. În ceea ce privește China, se estimează că, în 2022, creșterea PIB real nu va atinge ținta stabilită de autoritățile guvernamentale și se va menține, pentru restul orizontului de proiecție, net inferioară ritmurilor medii de creștere din perioada prepandemie. În Rusia, economia a intrat în anul 2022 într-o recesiune care a fost mai puțin severă decât s-a anticipat inițial, datorită reorientării exporturilor de petrol ale Rusiei către țările asiatice. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, ritmul de creștere a PIB real mondial (exceptând zona euro) a fost revizuit în sens ascendent pentru 2022 și în sens descendent pentru 2023 și 2024. Revizuirea în sens ascendent pentru 2022 reflectă cu precădere rezultate peste așteptări în trimestrul III în Statele Unite, China și Rusia. Reducerea creșterii economice în cadrul orizontului de proiecție se datorează în special Chinei și, în 2024, Statelor Unite.

Perspectivele cererii externe adresate zonei euro s-au deteriorat, de asemenea, pe seama încetinirii activității economice la nivel mondial. Schimburile comerciale internaționale s-au moderat în trimestrul II 2022, pe fondul pierderii de ritm a activității în sectorul prelucrător și al persistenței blocajelor la nivelul ofertei, care s-au intensificat odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Se anticipează că schimburile comerciale s-au menținut modeste în semestrul II 2011, în contextul unor influențe nefavorabile persistente, în pofida unei relative disipări a constrângerilor la nivelul ofertei globale. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, perspectivele schimburilor comerciale internaționale (exceptând zona euro) și ale cererii externe adresate zonei euro au fost revizuite în sens ascendent pentru anul 2022, reflectând o dinamică a schimburilor comerciale peste așteptări în economiile dezvoltate, în special în țările europene din afara zonei euro. Cererea externă adresată zonei euro a fost revizuită în sens descendent pentru ultimii ani ai orizontului de proiecție, în concordanță cu anticipațiile privind o creștere economică mai modestă.

Tabel

Contextul internațional

(variații procentuale anuale)

Inflația globală a crescut din nou în luna octombrie, pe fondul evoluției prețurilor alimentelor, dar ritmul de creștere a continuat să se modereze. În țările OCDE, inflația anuală totală s-a majorat la 10,7% în luna octombrie, față de 10,5% în luna septembrie, în timp ce inflația de bază s-a stabilizat la 7,6%. Dinamica prețurilor alimentelor a urcat la niveluri record, dar a fost compensată de reducerea în continuare a dinamicii prețurilor produselor energetice. Ritmul de creștere a inflației a continuat să se încetinească, prelungind trendul de relativă temperare a presiunilor inflaționiste înregistrate începând cu luna iunie. Se anticipează că variația anuală a prețurilor de export ale concurenților din zona euro va fi ridicată pe termen scurt, urmând să scadă ulterior, pe fondul ieftinirii materiilor prime și al atenuării presiunilor din partea costurilor.

Se estimează că încetinirea economiei mondiale va afecta schimburile comerciale ale zonei euro în 2023, schimburile comerciale nete urmând, conform proiecțiilor, să rămână modeste în perioada 2024-2025, ceea ce va conduce la persistența unui sold negativ al contului curent. Contractarea cererii externe adresate zonei euro în semestrul II 2022 a fragilizat perspectivele exporturilor în afara zonei euro, în pofida diminuării blocajelor la nivelul ofertei și a deprecierii anterioare a euro. Termenele de livrare ale furnizorilor au continuat să se reducă, ceea ce a condus la ameliorarea ofertei de bunuri de folosință îndelungată și tehnologice, inclusiv semiconductori, dar această evoluție se datorează și cererii mai scăzute. Pentru 2023, se previzionează ritmuri de creștere mai modeste în cazul importurilor și exporturilor zonei euro, după doi ani de redresare în urma pandemiei, în principal ca urmare a reducerii anticipate a cererii de bunuri de folosință îndelungată. Potrivit anticipațiilor, redresarea turismului va cunoaște o relativă încetinire, în condițiile în care cererea reprimată se restrânge, iar încrederea consumatorilor și veniturile disponibile sunt afectate de războiul din Ucraina și de șocul energetic pe termen scurt. Se estimează că exporturile nete vor avea o contribuție neutră la creșterea PIB în 2023 și o ușoară contribuție pozitivă în 2024, urmând să revină în teritoriu neutru în 2025. Conform proiecțiilor, contul curent^[6] al zonei euro va rămâne negativ pe parcursul orizontului de proiecție, având în vedere dinamica modestă a exporturilor nete. Se anticipează o îmbunătățire a raportului de schimb pe parcursul anului 2023. Pe termen mediu, perspectivele sectorului exporturilor ar trebui să fie modeste ca urmare a pierderilor de competitivitate generate de prețurile ridicate ale produselor energetice.

Graficul 3

PIB real al zonei euro – repartizare pe componentele principale de cheltuieli

(variații procentuale anuale; ponderi exprimate în puncte procentuale)

Conform proiecțiilor, piața forței de muncă va rămâne rezilientă pe termen scurt și va urma, în linii mari, traiectoria activității economice ulterior (Graficul 4). După o majorare puternică în 2022, se previzionează că dinamica ocupării forței de muncă se va reduce semnificativ în 2023, reflectând scăderea cererii de forță de muncă pe seama încetinirii creșterii economice. Pe termen scurt, se așteaptă ca firmele să ajusteze în sens descendent timpul de lucru, menținând totodată numărul de angajați pe fondul unor deficite încă semnificative de forță de muncă. Începând cu 2024, se estimează că ocuparea forței de muncă va ține, în linii mari, pasul cu ameliorările prevăzute ale activității economice. În consecință, dinamica productivității pe persoană ocupată ar trebui să înregistreze o scădere pronunțată de la 1,3% în 2022 la 0,1% în 2023. Aceasta ar trebui să se redreseze la 1,4% și 1,3% în 2024 și, respectiv, 2025. Conform proiecțiilor, rata șomajului va crește la 6,9% în 2023 și, ulterior, va scădea în mod continuu, ajungând la un nivel de 6,6% în 2025.

Graficul 4

Piața forței de muncă în zona euro

(% din forța de muncă, variații procentuale anuale)

Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, creșterea PIB real a fost revizuită în sens ascendent cu 0,3 puncte procentuale pentru anul 2022 și în sens descendent cu 0,4 puncte procentuale pentru anul 2023 și este nemodificată pentru 2024. Revizuirea în sens ascendent pentru 2022 reflectă rezultatele pozitive peste așteptări din trimestrele II și III, pe seama efectelor mai puternice decât cele anticipate ale redeschiderii postpandemice a economiei. Aceasta a fost numai parțial anulată de revizuirea în sens descendent din trimestrul IV 2022 generată de criza energetică și de incertitudinile ridicate asociate, de scăderea încrederii și de intensificarea inflației. Acești factori explică, de asemenea, revizuirile în sens descendent pentru primele trei trimestre ale anului 2023. Deși dinamica trimestrială a PIB este proiectată să înceapă să se redreseze din trimestrul II 2023, se consideră că ritmul acesteia va fi mai lent decât cel estimat în proiecțiile din luna septembrie 2022, ceea ce creează un efect de report negativ, care anulează complet dinamica mai robustă din cursul anului, conducând la absența unei revizuiri a creșterii anuale a PIB în 2024.

Caseta 3
Un scenariu în sensul scăderii referitor la reducerile ofertei de produse energetice

Având în vedere incertitudinile asociate perspectivelor economice ale zonei euro pe seama temerilor legate de aprovizionarea cu produse energetice, această casetă prezintă un scenariu în sensul scăderii. Acesta implică un conflict mai îndelungat în Ucraina și o sistare totală a livrărilor de gaze naturale din Rusia, nivelul de substituție cu surse alternative fiind mult inferior celui estimat în proiecțiile de bază. De asemenea, acesta presupune o majorare a prețurilor materiilor prime, un grad ridicat de incertitudine, o reducere a schimburilor comerciale și o deteriorare a condițiilor de finanțare comparativ cu proiecția de bază. Prin urmare, activitatea economică ar fi afectată de șocuri nefavorabile mai puternice și ar fi considerabil mai redusă decât în proiecțiile de bază în 2023 și 2024. Inflația ar fi mai ridicată în ambii ani, în special în 2023 (Tabelul A), dar s-ar reduce la 2% în 2025.

Tabelul A

Proiecțiile de bază din luna decembrie 2022 și scenariul în sensul scăderii pentru zona euro

(variații procentuale anuale)

Spre deosebire de proiecțiile de bază, scenariul pornește de la ipoteza unor deficite la nivelul ofertei de gaze naturale către finele acestei ierni și pe parcursul iernii următoare, care ar conduce la raționalizări și la reduceri ale producției. Fluxurile încă existente de gaze rusești ar fi stopate, iar posibilitatea substituirii cu oferte din alte țări ar fi mult mai limitată decât s-a estimat în proiecția de bază. În plus, măsurile puse în aplicare de țările UE pentru a limita cererea nu ar da rezultate, iar următoarele două ierni ar fi neobișnuit de reci, ceea ce ar duce la unele deficite limitate de gaze naturale spre sfârșitul acestei ierni și la deficite mai severe pe tot parcursul iernii 2023-2024. Aceasta ar genera perturbări ale lanțurilor valorice, precum și necesitatea de a raționaliza energia utilizată ca factor de producție. Deși unele țări sunt mai puțin dependente de aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia, alte țări ar suferi reduceri drastice ale producției ca urmare a unui deficit semnificativ de produse energetice.

Aceste sincope în aprovizionare ar conduce, de asemenea, la creșteri substanțiale ale prețurilor produselor energetice, în timp ce alte perturbări ale exporturilor de cereale din Ucraina ar determina, de asemenea, o creștere accentuată a prețurilor materiilor prime alimentare. Sistarea completă și permanentă a ofertei încă existente de gaze naturale din Rusia pentru UE, precum și încordarea pieței mondiale a gazelor naturale lichefiate (GNL) în perioada în care țările europene își refac rezervele de gaze naturale în pregătirea iernii 2023-2024 ar conduce la un nivel maxim de 275 EUR/MWh al prețurilor gazelor naturale la sfârșitul anului 2023 și la începutul anului 2024, nivel care corespunde plafonului propus în luna noiembrie 2022 de Comisia Europeană pentru prețurile gazelor naturale, care este cu aproximativ 125% superior ipotezelor din scenariul de bază (Tabelul B). Prețurile gazelor naturale s-ar reduce apoi treptat, pe fondul creșterii progresive a capacității globale de export și a capacității UE de import de GNL. Scenariul presupune, de asemenea, că Rusia are doar o capacitate limitată de a redirecționa exporturile de petrol, ca urmare a interdicției impuse de UE privind asigurarea navelor care transportă petrol din Rusia și a plafonului stabilit de G7 pentru prețurile petrolului, ceea ce determină o creștere accentuată a prețurilor petrolului, cu 47% peste proiecția de bază în trimestrul I 2023, și revenirea acestora la nivelul din proiecția de bază până la jumătatea anului 2025, pe fondul reechilibrării graduale a pieței petrolului. Scenariul prevede, de asemenea, închiderea coridorului de transport prin Marea Neagră și noi perturbări ale exporturilor ucrainene de grâu și porumb, precum și efecte de propagare ca urmare a majorării costurilor produselor energetice și a prețurilor îngrășămintelor, determinând majorarea prețurilor materiilor prime alimentare pe piețele internaționale în raport cu ipotezele din proiecția de bază.

Tabelul B

Ipoteze pentru scenariul în sensul scăderii

(deviații procentuale anuale de la nivelurile din scenariul de bază, în absența altor mențiuni)

Activitatea economică și schimburile comerciale internaționale ar fi afectate în scenariul în sensul scăderii, ceea ce ar inhiba semnificativ cererea externă adresată zonei euro. Un război mai îndelungat și mai intens în Ucraina, care ar continua în 2023, și amplificarea efectelor sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, alături de majorarea prețurilor materiilor prime, sporirea incertitudinilor și condițiile financiare mai restrictive, ar constitui o frână pentru economia mondială, în special pentru regiunea Europei Centrale și de Est. În plus, în condițiile unor perturbări semnificative ale schimburilor comerciale și ale lanțurilor globale de valoare adăugată, cererea externă adresată zonei euro ar fi mai scăzută cu aproape 2% în 2023 și cu circa 3½% în perioada 2024-2025, comparativ cu proiecția de bază.

Sporirea incertitudinilor pe plan intern ar implica o reevaluare semnificativă a instrumentelor pieței și o deteriorare a condițiilor de creditare bancară. Persistența fazei intense a conflictului din Ucraina ar conduce la o nouă creștere a gradului de incertitudine în trimestrul I 2023 și, din nou, în trimestrul III 2023, ca urmare a temerilor legate de deficitele de gaze naturale pe parcursul iernii următoare. Aceasta presupune intensificarea în continuare a volatilității pe piețele financiare. Comparativ cu scenariul de bază, se consideră că prețurile acțiunilor vor scădea cu aproximativ 4% în 2023. Băncile ar reevalua prețul împrumuturilor în concordanță cu majorarea costurilor de finanțare și cu nivelul mai ridicat de risc al debitorului pe care îl implică scenariul.

Scenariul în sensul scăderii ar implica o contracție a activității economice în zona euro în 2023 și o creștere semnificativ mai scăzută decât în proiecția de bază în 2024, urmată de un reviriment puternic, dar incomplet, în 2025. Efectele sincopelor la nivelul producției se bazează pe o evaluare a marjei de substituire a produselor energetice în economie,^[7] în timp ce alte efecte macroeconomice ale scenariului în ansamblu au fost evaluate utilizând modelul ECB-BASE.^[8] Comparativ cu proiecția de bază, în scenariul în sensul scăderii creșterea PIB real în zona euro ar fi mai redusă cu 1,1 puncte procentuale în 2023 și cu 1,7 puncte procentuale în 2024, urmând să se stabilizeze în 2025 la un nivel superior cu 0,2 puncte procentuale ritmului de creștere din proiecția de bază (grafic). Unul dintre principalii factori determinanți ai profilului nefavorabil al PIB îl reprezintă deficitele la nivelul ofertei de gaze naturale și perturbările producției pe care le-ar genera acestea. Pe măsură ce impactul sincopelor la nivelul ofertei se estompează pe seama substituirii treptate a resurselor energetice și a ajustării activității economice, recesiunea ar fi urmată de o creștere a PIB relativ superioară nivelului din proiecția de bază, în timp ce nivelul PIB din scenariul în sensul scăderii rămâne inferior celui din proiecția de bază la sfârșitul orizontului de proiecție.^[9]

Majorările considerabile ale prețurilor materiilor prime implică presiuni puternice în sensul creșterii asupra prețurilor, determinând prelungirea perioadei în care sunt anticipate rate ridicate ale inflației. Se estimează că inflația IAPC va înregistra o creștere abruptă, ajungând la 7,4% în 2023 și la 3,6% în 2024. Aceasta reflectă, în principal, șocurile la adresa prețurilor materiilor prime și ale alimentelor, precum și șocul la nivelul ofertei generat de perturbările procesului de producție. În același timp, efectul inhibitor din partea cererii mai scăzute compensează ușor presiunile asupra prețurilor în 2024 și, mai ales, în 2025, când inversarea majorării prețurilor produselor energetice contribuie la scăderea inflației, care ar trebui să se reducă la 2%.

Grafic

Impactul asupra creșterii PIB real și a inflației IAPC în zona euro în scenariul în sensul scăderii comparativ cu proiecțiile de bază din luna decembrie 2022

(deviații de la proiecțiile de bază din luna decembrie 2022, în puncte procentuale)

Această analiză este marcată de incertitudini considerabile. În contextul actual, prețurile materiilor prime, în special cele ale gazelor naturale, sunt deosebit de volatile în Europa. Efectele sincopelor la nivelul producției generate de reducerea ofertei de gaze naturale depind în mod esențial de măsura în care gazul rusesc continuă să fie substituit cu surse alternative, de gradul de substituție a gazelor naturale cu alte resurse în cadrul proceselor de producție și de modul în care economia se adaptează la contextul prețurilor. Analiza nu ia în considerare răspunsul politicii monetare care ar putea atenua propagarea șocurilor la nivel macroeconomic. Nu în ultimul rând, dat fiind numărul mare de intervenții din partea autorităților guvernamentale, care variază considerabil la nivelul țărilor din zona euro, analiza nu ține seama de intervențiile autorităților guvernamentale naționale care ar putea stabiliza producția, proteja gospodăriile populației cu venituri mai mici sau atenua transmisia efectelor prețurilor mai ridicate ale materiilor prime la nivelul prețurilor de consum, dincolo de ceea ce este deja inclus în proiecțiile de bază.

2 Perspectivele fiscale

Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, la scenariul de bază au fost adăugate unele măsuri de stimulare fiscală suplimentare considerabile. Aceasta reflectă cu precădere sprijinul fiscal suplimentar decis de autoritățile guvernamentale ca răspuns la creșterea vertiginoasă a prețurilor produselor energetice și costul ridicat al vieții, reprezentând circa 0,7 puncte procentuale din PIB în 2022 și, în special, 1,6 puncte procentuale din PIB în 2023. Valoarea din urmă reflectă noile măsuri de stimulare aprobate de autoritățile guvernamentale în proiectele lor de planuri bugetare pentru 2023. În urma acestor revizuiri, stimulul fiscal total aferent crizei energetice și războiului din Ucraina inclus în proiecții se ridică la aproximativ 2% din PIB în perioada 2022-2023. În linii mari, pe baza măsurilor aprobate în prezent de autoritățile guvernamentale, se estimează că aproximativ o treime din acest stimul fiscal – îndeosebi cheltuielile aferente compensării prețurilor mai mari ale produselor energetice și a inflației și, într-o anumită măsură, și capacităților sporite de apărare – vor avea în continuare un impact bugetar în 2024. În ansamblu, după expansiunea puternică din 2020 și o relativă încordare în 2021 și înăsprirea anticipată în 2022, se anticipează o ușoară relaxare a orientării fiscale a zonei euro, ajustată cu granturile NGEU, în 2023, în principal pe seama noilor măsuri de stimulare. Întrucât, în prezent, se pornește de la ipoteza că o mare parte a măsurilor vor fi inversate, orientarea politicii fiscale este proiectată să devină mai restrictivă în 2024 și să se mențină, în linii mari, neutră în 2025. Există în continuare incertitudini semnificative în ceea ce privește posibilitatea unei prelungiri a măsurilor de sprijin în domeniul energiei aprobate actualmente.^[10]

Conform proiecțiilor, soldul bugetar al zonei euro se va deteriora în anul 2023, urmând să se amelioreze ulterior, iar datoria publică este proiectată să se reducă pe parcursul întregului orizont de proiecție. În cadrul întregului orizont de proiecție, ameliorarea ponderii soldului bugetar în PIB este determinată de componenta ciclică, urmată îndeaproape de reducerea deficitului primar ajustat ciclic, în timp ce plățile de dobânzi înregistrează o creștere. După o evoluție mai favorabilă estimată pentru 2022 (de la −5,1% din PIB în 2021 la −3,5% în 2022), soldul bugetar este proiectat să se reducă la −3,7% în 2023. Noi îmbunătățiri sunt estimate în 2024 și, într-o măsură mai mică, în 2025, astfel încât, la sfârșitul orizontului de proiecție, soldul bugetar este proiectat să se situeze la −2,6% din PIB; totuși, acesta este încă net inferior nivelului din perioada prepandemie (−0,6%). După creșterea pronunțată din 2020, se estimează că datoria publică agregată a zonei euro se va reduce pe parcursul orizontului de proiecție, ajungând la 88% din PIB în 2025, nivel încă superior celui din perioada prepandemie (84%). Acest declin se datorează cu precădere diferențialelor favorabile dintre rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB pe seama dinamicii PIB nominal, care anulează complet deficitele primare persistente, deși în scădere. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2022, traiectoria soldului bugetar a fost revizuită în sens ascendent pentru 2022 și semnificativ în sens descendent pentru 2023, menținându-se însă nemodificată pentru 2024. Aceste revizuiri reflectă, în linii mari, variațiile soldului primar ajustat ciclic, pe seama factorilor prezentați mai sus. Ponderea datoriei publice în PIB a fost revizuită în sens descendent pe parcursul orizontului de proiecție, în principal pe seama unor efecte de bază din 2021 și a proiecțiilor relativ mai favorabile privind diferențialul dintre rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB.

3 Prețuri și costuri

Conform proiecțiilor, inflația IAPC se va situa, în medie, la 8,4% în 2022, urmând să se reducă la 6,3% în 2023, la 3,4% în 2024 și la 2,3% în 2025. Acest profil al inflației totale reflectă, în proporții diferite, scăderi ale variațiilor anuale la nivelul tuturor componentelor principale (Graficul 6). Mai exact, dinamica prețurilor produselor energetice va consemna o diminuare pronunțată în cursul anului 2023, contribuind semnificativ la reducerea ratei inflației totale de la 10% la sfârșitul anului 2022 la 3,6% în trimestrul IV 2023. Totuși, aceasta va rămâne un factor important care va determina plasarea inflației totale la un nivel net superior țintei BCE în 2024.

Perspectivele pe termen scurt ale inflației rămân grevate de incertitudini ridicate; cu toate acestea, se estimează că inflația IAPC se va menține la niveluri deosebit de înalte în următoarele luni, urmând să scadă constant pe parcursul anului 2023, ca urmare a efectelor de bază asociate produselor energetice și a reducerii presiunilor din partea costurilor și a măsurilor guvernamentale (Graficul 5). Saltul inflației totale în 2022 reflectă majorări semnificative ale prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, o creștere puternică a prețurilor produselor industriale non-energetice, pe fondul persistenței impactului asupra prețurilor generat de perturbările la nivelul lanțurilor de aprovizionare, precum și menținerea efectelor în sensul creșterii asupra prețurilor serviciilor generate de redeschiderea componentelor sectorului serviciilor care presupun o interacțiune fizică îndelungată. Aceste creșteri generalizate indică o majorare considerabilă a costurilor produselor energetice și ale altor factori de producție, reflectată la nivelul prețurilor de producție, asociată cu cererea încă relativ robustă până la jumătatea anului 2022. Se anticipează că inflația IAPC se va reduce în 2023, în mare parte ca urmare a unei scăderi abrupte a componentei „produse energetice”. Această evoluție reflectă, la rândul său, efecte de bază în sensul scăderii, care afectează cu precădere prețurile combustibililor. Scăderile traiectoriei estimate a prețurilor petrolului, bazată pe anticipațiile pieței, au, de asemenea, o ușoară contribuție la temperare, în timp ce ipotezele privind prețurile energiei electrice și ale gazelor naturale implică inițial noi majorări semnificative, contribuind ulterior și la scăderi.^[11] Se previzionează că dinamica prețurilor alimentelor va continua să se accelereze în lunile următoare de la niveluri deja ridicate. Aceasta se datorează persistenței unor presiuni semnificative din partea costurilor generate de majorările anterioare ale prețurilor materiilor prime alimentare și ale produselor energetice și ale altor costuri de producție, intensificate de efectele întârziate ale deprecierii euro, precum și de majorările câștigurilor salariale, inclusiv ale salariilor minime. Se estimează că dinamica prețurilor alimentelor va începe să se modereze către finele anului 2023, pe fondul reducerii acestor presiuni din partea costurilor. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente este proiectată să atingă un nivel maxim la începutul anului și să se modereze numai într-un ritm relativ gradual, în condițiile intensificării dinamicii câștigurilor salariale și ale unei disipări doar lente a presiunilor din partea costurilor. Se anticipează că presiunile asupra prețurilor vor fi mai persistente la nivelul dinamicii prețurilor serviciilor, comparativ cu dinamica prețurilor produselor industriale non-energetice.

Graficul 5

Inflația IAPC în zona euro

(variații procentuale anuale)

Se anticipează că prețurile gazelor naturale și ale energiei electrice vor exercita un impact prelungit asupra inflației totale ca urmare a transmiterii întârziate a prețurilor angro în unele țări din zona euro, la care se adaugă măsurile de sprijin fiscal care reduc inflația pe termen scurt, contribuind totodată la persistența acesteia către finele orizontului de proiecție. Deși se așteaptă deja o contribuție negativă la inflație din partea componentei „combustibili pentru transport” începând cu jumătatea anului 2023, prețurile de consum ale energiei electrice și ale gazelor naturale ar trebui să aibă în continuare o contribuție pozitivă în 2025, în pofida recentelor scăderi pronunțate ale prețurilor angro. În unele țări, transmiterea prețurilor angro la nivelul prețurilor cu amănuntul este relativ rapidă, durând numai câteva luni, în timp ce în altele aceasta poate fi mai prelungită, necesitând 24 de luni sau mai mult. Aceste diferențe se referă la funcționarea piețelor naționale cu amănuntul și la stabilirea prețurilor, cum ar fi ponderea tarifelor reglementate și nereglementate, cea a contractelor fixe sau flexibile și perioadele medii de fixare a prețurilor. Pentru unele țări, tiparul normal de transmitere cu un anumit decalaj sugerează, de asemenea, faptul că evoluțiile anterioare ale prețurilor angro nu au fost încă transmise integral. În același timp, variațiile de pe piețele de retail și procesul de stabilire a prețurilor sugerează că, în unele țări, transmisia a devenit relativ mai rapidă decât în trecut. Măsurile fiscale de compensare a prețurilor ridicate ale produselor energetice și a inflației dețin, de asemenea, un rol important în perspectivele inflației pe parcursul orizontului de proiecție. Se estimează că acestea au redus inflația IAPC totală cu 1,1 puncte procentuale în 2022 și ar trebui să o restrângă din nou cu 0,5 puncte procentuale în 2023. Cu toate acestea, ulterior, se așteaptă ca retragerea acestor măsuri să exercite presiuni semnificative în sensul creșterii asupra inflației, reprezentând 0,7 puncte procentuale în 2024 și 0,4 puncte procentuale în 2025.^[12]

Măsurile fiscale în sprijinul tranziției ecologice au un impact redus în sensul creșterii asupra perspectivelor inflației.^[13] Se estimează că acestea vor avea o contribuție de circa 0,1 puncte procentuale la inflația IAPC în fiecare an al orizontului de proiecție. În trecut, creșterea prețurilor certificatelor de emisii de dioxid de carbon în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii a contribuit la creșterea prețurilor angro ale energiei electrice.^[14] Totuși, pe baza cotațiilor futures (Caseta 1), contribuția acestora la inflația IAPC totală pe parcursul orizontului de proiecție este estimată a fi marginală.

Potrivit anticipațiilor, componenta „alimente” a inflației IAPC se va reduce în ultimii ani ai orizontului de proiecție, în concordanță cu ipotezele privind prețurile materiilor prime. Corecția componentei „produse energetice” deține, de asemenea, un rol important în corecția dinamicii prețurilor alimentelor, având în vedere că presiunile în sensul creșterii asupra prețurilor generate de majorarea costurilor de producție a energiei sunt încă predominante pe termen scurt. Se previzionează că prețurile la poarta fermei vor înregistra o scădere lentă pe parcursul orizontului de proiecție și se vor menține la un nivel maxim istoric, inclusiv peste nivelul estimat în proiecțiile din luna septembrie. Prin urmare, se consideră că, în 2025, dinamica prețurilor alimentelor se va situa ușor peste media istorică, respectiv la 2,3%.

Conform proiecțiilor, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se va tempera, pe fondul disipării blocajelor la nivelul ofertei și a presiunilor din partea costurilor, menținându-se totodată la niveluri ridicate în raport cu standardele istorice, pe seama dinamicii robuste a câștigurilor salariale. Declinul anticipat de la 4,2% în 2023 la 2,4% în 2025 urmează corecției efectelor în sensul creșterii generate de blocajele la nivelul ofertei și a efectelor redeschiderii economiei, la care se adaugă efectele întârziate ale încetinirii creșterii economice și o relativă atenuare a efectelor indirecte ale majorării prețurilor produselor energetice. În același timp, faptul că inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se situează, în medie, la 2,4% în anul 2025 reflectă efectele întârziate ale deprecierii euro, precum și condițiile restrictive de pe piețele forței de muncă și efectele de compensare a inflației asupra salariilor.

Graficul 6

Inflația IAPC în zona euro – repartizare pe componentele principale

(variații procentuale anuale, puncte procentuale)

Se anticipează că dinamica salarială va fi robustă până la finele orizontului de proiecție. Creșterea câștigurilor salariale, măsurată prin remunerarea pe salariat, este proiectată să se intensifice de la 4,5% în 2022 la 5,2% în 2023, urmând să se reducă la 4,5% în 2024 și la 3,9% în 2025, pe fondul reducerii inflației. Se estimează că salariile vor crește într-un ritm net superior mediei istorice, reflectând reziliența piețelor forței de muncă, majorările salariilor minime și compensarea inflației. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie, dinamica salarială a fost revizuită în sens ascendent cu 1,4 puncte procentuale cumulate în perioada 2022-2024, în principal pe seama creșterii compensației pentru inflație. Cu toate acestea, se așteaptă în continuare o pierdere salarială reală în 2022 și 2023, care este proiectată să fie parțial recuperată până la finele orizontului de proiecție. Se anticipează că dinamica costurilor unitare cu forța de muncă se va accelera în continuare în 2023, pe seama noilor majorări prognozate ale câștigurilor salariale, precum și a reducerii dinamicii productivității muncii ca urmare a declinului economic, pe fondul strategiilor de menținere a numărului de angajați. Ulterior, se consideră că dinamica costurilor unitare cu forța de muncă va începe să se tempereze odată cu moderarea creșterii câștigurilor salariale și, mai ales, în contextul reluării creșterii productivității muncii în concordanță cu intensificarea anticipată a activității economice.

Ritmul anual de creștere a prețurilor importurilor a înregistrat un salt în 2022, dar se anticipează o moderare pronunțată a acestuia în 2023 și o stagnare, în linii mari, în ultimii doi ani ai orizontului de proiecție. În cursul anului 2023, se previzionează o scădere pronunțată a ritmului anual de creștere, în concordanță cu reducerile estimate ale prețurilor petrolului și ale altor materii prime și cu diminuarea blocajelor la nivelul ofertei pentru factorii de producție importați.

Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna septembrie 2022, perspectivele inflației IAPC au fost revizuite în sens ascendent cu 0,3 puncte procentuale pentru anul 2022, cu 0,8 puncte procentuale pentru 2023 și cu 1,1 puncte procentuale pentru 2024. Revizuirile în sens ascendent se referă în principal la recentele date peste așteptări în sensul creșterii, precum și la reevaluarea intensității și persistenței presiunilor inflaționiste din partea costurilor (inclusiv majorarea costurilor de producție în sectorul alimentar) și la transmisia acestora, precum și la revizuirile în sens ascendent ale perspectivelor dinamicii câștigurilor salariale. Noile măsuri fiscale decise de la proiecțiile din luna septembrie 2022, în special cele destinate reducerii creșterilor prețurilor produselor energetice, au un impact în sensul scăderii de 0,7 puncte procentuale în 2023, compensând astfel parțial unele dintre efectele în sensul creșterii menționate anterior. Cu toate acestea, în 2024, retragerea acestor măsuri contribuie cu 0,5 puncte procentuale la revizuirea în sens ascendent a inflației totale. Revizuirile în sens descendent ale ipotezelor privind prețurile materiilor prime energetice, perspectivele mai modeste ale creșterii economice, atenuarea mai rapidă a blocajelor la nivelul ofertei și aprecierea recentă a euro au anulat numai parțial revizuirile în sens ascendent ale inflației totale.

Caseta 4
Analiză a senzitivității: traiectoriile alternative ale prețurilor produselor energetice

Având în vedere incertitudinile semnificative care grevează evoluțiile viitoare ale prețurilor produselor energetice, diverse analize ale senzitivității evaluează implicațiile mecanice ale traiectoriilor alternative asupra proiecțiilor de bază. În primul rând, caseta analizează riscurile la adresa perspectivelor inflației pe termen scurt generate de posibile fluctuații deosebit de puternice ale prețurilor materiilor prime energetice, în contextul volatilității actuale ridicate a acestor prețuri. Ulterior, este evaluat impactul unor traiectorii alternative selectate ale prețurilor produselor energetice asupra dinamicii PIB real și a inflației IAPC pe parcursul întregului orizont de proiecție.

Volatilitatea ridicată actuală a prețurilor petrolului și, în special, a celor ale gazelor naturale a sporit semnificativ incertitudinile asociate perspectivelor inflației pe termen foarte scurt. Această volatilitate accentuată pe termen scurt nu este, de regulă, surprinsă de distribuția în jurul cotațiilor futures determinată pe baza prețurilor opțiunilor (a se vedea mai jos). O posibilitate de evaluare a acestei senzitivități pe termen scurt o reprezintă luarea în considerare a unui interval cuprins între limita superioară și cea inferioară a variațiilor pe termen scurt ale prețurilor petrolului și ale gazelor naturale, urmată de generarea unor prognoze privind inflația pe termen scurt pe baza acestui interval. În această analiză a senzitivității, intervalul stabilit pentru prețurile petrolului este cuprins între 60 USD și 120 USD/baril, iar cel pentru prețurile angro ale gazelor naturale, între 50 EUR și 200 EUR/MWh. Aceste prețuri, considerate a fi valabile în perioada decembrie 2022-martie 2023, sunt incluse în setul de ecuații energetice (pentru combustibili, energie electrică și gaze naturale) utilizat de experții BCE pentru prognozarea inflației pe termen scurt. Majorările maxime estimate ale prețurilor petrolului și ale gazelor naturale ar intensifica inflația IAPC totală cu 0,2 puncte procentuale în trimestrul IV 2022 și cu 1,0 puncte procentuale în trimestrul I 2023, comparativ cu proiecția de bază. Scăderile maxime estimate ale prețurilor petrolului și ale gazelor naturale ar avea un efect simetric, reducând inflația totală cu 0,2 puncte procentuale în trimestrul IV 2022 și cu 1,0 puncte procentuale în trimestrul I 2023.

Grafic

Traiectorii alternative ale inflației IAPC pe termen scurt

(variații procentuale anuale)

Pentru întregul orizont de proiecție, traiectorii alternative ale prețurilor produselor energetice sunt derivate din prețurile petrolului calculate folosind opțiuni, din erorile recente de prognoză aferente cotațiilor futures ale gazelor naturale și dintr-o traiectorie constantă a prețurilor. Traiectoria alternativă în sensul scăderii și cea în sensul creșterii se bazează pe cea de-a 25-a percentilă și pe cea de-a 75-a percentilă, care se referă la densitățile neutre implicite calculate folosind opțiuni pentru prețul petrolului la data de 23 noiembrie 2022 (data-limită pentru includerea ipotezelor tehnice). Această distribuție indică o relativă orientare în sensul scăderii. În absența unor distribuții similare pentru prețurile gazelor naturale, traiectoriile alternative sunt calculate pornind de la cea de-a 25-a percentilă și cea de-a 75-a percentilă a unei distribuții bazate pe erorile recente de prognoză aferente cotațiilor futures ale gazelor naturale. În plus, se ia în considerare o ipoteză privind prețuri constante atât pentru petrol, cât și pentru gazele naturale.

Impactul acestor traiectorii alternative este evaluat cu ajutorul unei serii de modele macroeconomice elaborate de experții Eurosistemului și ai BCE și utilizate în proiecții. Impactul mediu asupra creșterii PIB real și asupra inflației la nivelul tuturor acestor modele este prezentat în tabelul de mai jos. Rezultatele arată că cele mai mari deviații în sensul creșterii de la proiecțiile de bază privind inflația IAPC se înregistrează pentru cea de-a 75-a percentilă în perioada 2023-2025, ceea ce sugerează că inflația IAPC ar putea fi mai ridicată cu 0,5-0,6 puncte procentuale. Scenariul bazat pe traiectoria constantă prevede efecte mai reduse în perioada 2023-2024, dar o deviație similară în sens ascendent pentru inflația IAPC în 2025. În schimb, în scenariul bazat pe cea de-a 25-a percentilă, inflația IAPC ar fi mai scăzută cu 0,8-0,9 puncte procentuale în perioada 2023-2024 și cu 0,6 puncte procentuale în 2025. Impactul asupra creșterii PIB real este de −0,1 puncte procentuale atât în 2024, cât și în 2025 pentru scenariul bazat pe cea de-a 75-a percentilă și ipoteza privind prețurile constante, în timp ce traiectoria bazată pe cea de-a 25-a percentilă ar implica o creștere a PIB mai mare cu 0,2 puncte procentuale în 2024 și cu 0,1 puncte procentuale în 2025.

Tabel

Impactul traiectoriilor alternative ale prețurilor produselor energetice

Caseta 5
Prognoze ale altor instituții

Prognoze pentru zona euro au fost elaborate atât de organizații internaționale, cât și de instituții din sectorul privat. Totuși, acestea nu sunt direct comparabile una cu cealaltă sau cu proiecțiile macroeconomice realizate de experții Eurosistemului, întrucât au fost finalizate la momente diferite. În plus, proiecțiile utilizează metode diverse pentru stabilirea ipotezelor privind variabilele fiscale, financiare și externe, inclusiv cotațiile petrolului și ale altor materii prime. Totodată, există diferențe între prognoze în ceea ce privește metodele de ajustare cu numărul zilelor lucrătoare.

Tabel

Comparația prognozelor recente privind creșterea PIB real și inflația IAPC în zona euro

(variații procentuale anuale)

Proiecțiile experților Eurosistemului din luna decembrie 2022 se situează la limita superioară a intervalului altor prognoze sau îl depășesc atât pentru creșterea PIB, cât și pentru inflație pe parcursul întregului orizont de proiecție. Proiecțiile experților Eurosistemului privind creșterea economică se situează ușor peste intervalul altor prognoze pentru 2022 (posibil ca urmare a includerii celor mai recente revizuiri în sens ascendent ale datelor pentru primele trei trimestre ale anului). Pentru anii 2023 și 2025, acestea se încadrează în interval, iar pentru 2024, proiecțiile experților Eurosistemului sunt cele mai ridicate. În ceea ce privește inflația, proiecțiile experților Eurosistemului se încadrează în intervalul altor prognoze pentru 2022 și 2023 și se situează la limita superioară a intervalului sau îl depășesc pentru 2024 și 2025.